Alexandru Rafila, mesaj dur pentru medicii care transferă pacienţii de la stat la privat

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, vorbeşte despre atitudinea diferită pe care unii medici o au faţă de pacienţii lor atunci când se află într-o unitate sanitară publică faţă de cea afişată în unitatea medicală în care bolnavul plăteşte serviciile medicale în mod direct, catalogând drept ”conflict de interese” faptul că un medic îşi investighează un pacient în spitalul public şi apoi îl chemă pe acesta pentru diverse servicii medicale în zona privată.

Medicii trag un semnal de alarmă! Mușcătura de om este mult mai periculoasă decât cea a unui animal
”E o problemă la care tot ne gândim, sunt diverse dezbateri în zona publică, nu neapărat medicală, dar şi în zona medicală, legat de această combinaţie de slujbe în sectorul privat şi în sectorul public. Cred că lucrurile trebuie, nu ştiu dacă trebuie neapărat separate – adică să spunem ori la public, ori la privat – dar trebuie foarte clar să eliminăm conflictele de interese. Cred că aici este primul lucru. Conflictul de interese, vă dau un exemplu în care un pacient este primit în zona publică şi îndrumat spre zona privată unde practică aceeaşi persoană, ăsta e un conflict de interese în mod evident şi trebuie să găsim resurse să eliminăm acest tip de conflicte de interese fie printr-o legislaţie, fie prin educaţie, prin implicarea organizaţiilor profesionale. E uşor de zis, poate că e mai greu de pus în practică. Eu totuşi nu pot să cred că un om poate să fie lipsit de amabilitate atunci când lucrează în sectorul public şi foarte drăguţ, foarte amabil când lucrează în sectorul privat. Eu nu cred că şi un medic care în sectorul public se poartă urât şi îşi îndrumă pacientul către sectorul privat nu cred că are succes”, a declarat Alexandru Rafila, joi seară, la Euronews România.

Ministrul a subliniat că sunt sisteme sanitare care delimitează clar activitatea în unităţile publice de cea din spitalele private, însă a arătat că, ţinând cont de nevoia de servicii medicale, în România ar fi cel mai probabil greu de luat o astfel de decizie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Noi trebuie să facem în aşa fel încât pacienţii care nu au bani, dar plătesc asigurări direct sau indirect (…) să primească servicii medicale de calitate. Ar fi o abordare demagogică să vă spun că peste tot serviciile medicale sunt identice, sau aproape identice”, a adăugat ministrul.

Alte articole

Cine este noua iubită a lui Alexandru Rafila, cu 23 de ani mai tânără. Fostul ministru al Sănătății, surprins în ipostaze tandre alături de parteneră

Alexandru Rogobete, ironii la adresa lui Bolojan la preluarea mandatului: „Nu a înţeles”. Reguli mult mai stricte în spitale

Rafila a spus că managerii spitalelor trebuie să ”imprime” personalului sanitar dorinţa de a pune pacientul în centrul actului medical, el afirmând că, în lipsa empatiei, ”se perpetuează neîncrederea” pacientului în cadrele medicale, fie că este vorba despre medici, asistenţi sau infirmieri.

Ciucă, de partea lui Arafat. „Nu ştiu ce a declarat Rafila, dar eu vă pot spune că SMURD funcţionează foarte bine!”
Ministrul a ţinut să sublinieze şi importanţa implicării autorităţilor locale în dezvoltarea unităţilor sanitare din sistemul public, el arătând că autorităţile locale au mai multe fonduri pentru investiţii în spitale comparativ cu Ministerul Sănătăţii.

Rafila, despre spitalele finanţate prin PNRR: Au ajuns prin dorinţa cuiva. Nu am reuşit să obţinem informaţia legată de vreun criteriu de eligibilitate nici măcar la nivelul Comisiei Europene

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirmă că a discutat, la nivel european, despre realizarea de spitale în România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar în urma discuţiilor a constatat că nu există criterii în baza cărora unele unităţi sanitare au fost trecute pe lista celor propuse pentru finanţare prin acest plan. ”Au ajuns prin dorinţa cuiva”, declară Rafila despre modul în care cele 49 de spitale au ajuns pe lista celor propuse spre finanţare prin PNRR.

”Eu am fost personal, m-am întâlnit cu un director general de acolo care este pe zona tehnică, dar care are până la urmă decizia, adică Comisia Europeană ia deciziile în funcţie de opiniile acestor funcţionari care sunt pe zona tehnică, dânşii au refuzat să completeze lista de spitale deja existentă. Există 49 de obiective, din care noi trebuie să facem 25 şi un buget total de 1,7 miliarde de euro. Problema e legată de faptul că aceste 49 de spitale care se regăsesc la nivelul Comisiei şi aprobate şi trimise de România, că nu le-a trimis altcineva, nu regăsim niciun fel de criteriu de selecţie, cum au ajuns ele acolo. Au ajuns prin dorinţa cuiva. Nu am reuşit să obţinem informaţia legată de vreun criteriu de eligibilitate nici măcar la nivelul Comisiei, pentru că o parte din ele nu aveau nici studiu de fezabilitate. Am ajuns şi într-o situaţie paradoxală în care un obiectiv care nu exista din punct de vedere administrativ, Spitalul Municipal Bacău, care fusese desfiinţat în anul 2020, se regăsea pe lista din 2021. Deci tot felul de anomalii de genul ăsta”, a afirmat Rafila, joi seară, la Euronews România.

El a subliniat că ”a fost o zonă politică” cea care a decis ce spitale sunt trecute pe lista PNRR, arătând că cel mult trei sau patru persoane din Ministerul Sănătăţii au lucrat la program, iar decizia privind spitalele prinse în program ”a fost discreţionară”.