Aliaţi din NATO vor furniza Ucrainei ECHIPAMENT MILITAR LETAL

Liderii NATO şi-au exprimat joi sprijinul unanim pentru Ucraina şi au promis să o ajute să-şi dezvolte armata în timp ce ea luptă contra separatiştilor proruşi din estul ţării, relatează DPA, Reuters şi AFP.

Într-un comunicat publicat după o întâlnire în Ţara Galilor cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, cei 28 de şefi de stat şi de guvern din Alianţă au acuzat de asemenea Rusia că alimentează una dintre cele mai grave crize în Europa de la sfârşitul Războiului Rece.

‘În ciuda dezminţirilor Rusiei, forţele armate ruse sunt angajate direct în operaţiuni militare în Ucraina, Rusia continuă să furnizeze arme militanţilor din estul Ucrainei şi menţine mii de soldaţi gata de luptă la graniţa cu Ucraina’, au declarat ei.

Pentru a ajuta Ucraina să pună capăt conflictului de cinci luni, care, potrivit Naţiunilor Unite, a făcut în jur de 2.600 de morţi, mai mulţi aliaţi din NATO s-au oferit să furnizeze echipamente militare ‘letale şi non-letale’, inclusiv ‘arme de înaltă precizie’, a spus Poroşenko.

Alte articole

Război în Ucraina. Un nou atac cu drone la Moscova. Aeroporturile au fost închise

Ucraina a atacat Moscova cu drone înainte de Parada Victoriei

În plus, întreaga alianţă a promis Kievului un ajutor de apărare de 15 milioane de euro /20 milioane dolari/, a anunţat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.

Banii sunt destinaţi să ajute armata ucraineană să-şi îmbunătăţească logistica şi comandamentul, controlul şi sistemele de comunicaţii. Unii vor merge de asemenea spre susţinerea apărării cibernetice şi reabilitarea soldaţilor răniţi.

‘Parteneriatul dintre NATO şi Ucraina este puternic. Şi suntem hotărâţi să-l facem chiar mai puternic’, a spus Rasmussen.

Rusia ‘nu a făcut un singur gest pentru a face pacea posibilă în Ucraina’, a acuzat el.

Şeful NATO şi-a reiterat de asemenea apelul lansat Rusiei pentru ‘a pune capăt anexării ilegale şi autodeclarate a Crimeii’.

Comentariile făcute la Newport pun NATO pe un curs de coliziune cu Rusia, al cărei ministru de externe Serghei Lavrov a avertizat mai devreme că planurile Kievului de a se apropia de NATO ar deraia eforturile de rezolvare a conflictului, notează DPA.

Dar misiunea lui Poroşenko de a obţine sprijin de la liderii NATO pare să dea roade.

‘Nu am simţit niciodată un sprijin atât de puternic din partea tuturor liderilor alianţei aşa cum s-a demonstrat astăzi’, a declarat el.

Înainte de începerea summitului NATO, el a purtat discuţii cu preşedintele SUA Barack Obama, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, primul ministru italian Matteo Renzi şi gazda summitului NATO, premierul britanic David Cameron.

Poroşenko a spus că aceste discuţii au dovedit că alianţa stă ferm în spatele ţării sale.

Actualul guvern ucrainean nu a luat măsuri oficiale pentru a adera la NATO şi Poroşenko a confirmat că ţara sa nu este încă pregătită să o facă. Cu toate acestea, părţile vor continua să-şi apropie armatele.

Pe fondul ecourilor Războiului Rece, Lavrov i-a avertizat pe cei reuniţi în Ţara Galilor împotriva luării de măsuri ce ar putea strica în continuare legăturile dintre Rusia şi Occident.

‘Atât timp cât nu ne vom opri din a perpetua linii de divizare în Europa, vom ajunge în situaţii ca în Ucraina’, a declarat Lavrov, citat de agenţia de presă rusă Itar-Tass.

‘Rusia vrea ca poporul ucrainean să câştige în unitatea sa multietnică, dar unii dintre partenerii noştri occidentali vor ca NATO să câştige’, a remarcat Lavrov despre ţara cu o majoritate etnică ucraineană şi o minoritate rusă.

Deşi relaţiile NATO-Rusia au coborât la cel mai scăzut nivel de la căderea Zidului Berlinului, Rasmussen a subliniat că Alianţa va ‘ţine canalul deschis pentru dialog politic şi diplomatic cu Rusia’.

NATO a suspendat toată cooperarea practică cu Moscova după ce aceasta a anexat Crimeea.

În timp ce Polonia şi ţările baltice au insistat pentru un răspuns puternic dat Rusiei, premierul italian Renzi a îndemnat la prudenţă.

‘Trebuie să evităm ca NATO să fie percepută în continuare ca un factor de confruntare’, a spus Renzi, făcând ecoul unui punct de vedere împărtăşit la Paris şi Berlin.

În timp ce liderii NATO s-au întâlnit, ambasadorii UE la Bruxelles au luat în considerare
limite suplimentare pentru accesul Moscovei la pieţele financiare europene şi exporturi, precum şi interdicţii proaspete de călătorie şi îngheţarea bunurilor.

În urma discuţiilor bilaterale dintre Cameron şi Obama, surse guvernamentale britanice au anunţat că noi sancţiuni împotriva Rusiei ar fi convenite vineri.

Statele Unite pregătesc, în strânsă coordonare cu UE, o nouă serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei acuzată de agresiune contra Ucrainei, a anunţat la rândul ei Casa Albă în prima zi a summitului NATO de la Newport în Ţara Galilor.

‘Suntem pregătiţi să dăm greutate cererilor noastre politice prin impunerea unor sancţiuni suplimentare’, a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel la summitul NATO, notând cu toate acestea că ‘mesajul este că ne dorim o soluţie politică’.
   
Între timp, bombardamente grele erau raportate la est de portul ucrainean Mariupol de la Marea Azov. Ucraina a declarat că trupe regulate ruse s-au alăturat forţelor separatiste din regiune.

Bombardamente de artilerie au fost de asemenea raportate la Doneţk, cel mai mare oraş din regiune declarat de separatişti independent de Ucraina. Miliţiile separatiste luptau de asemenea pentru controlul aeroportului din Doneţk, a anunţat Itar-Tass.

Luptele aveau loc în ciuda anunţului de miercuri asupra unui armistiţiu convenit între preşedintele rus Vladimir Putin şi Poroşenko.

Planul de şapte puncte include o încetare a focului monitorizată de observatori internaţionali, retragerea trupelor guvernului ucrainean şi schimbul necondiţionat de prizonieri.

Poroşenko s-a declarat la Newport ‘prudent optimist’ că un astfel de armistiţiu ar putea fi finalizat la discuţiile planificate vineri la Minsk în Belarus.

Liderii separatişti proruşi din Ucraina au spus de asemenea că sunt gata să declare o încetare a focului dacă se ajunge la un acord asupra Ucrainei la Minsk.

Rasmussen a salutat ‘toate eforturile de a găsi o soluţie paşnică’, dar a avertizat că ‘ceea ce contează este ce se întâmplă de fapt pe teren’.