Anul 2026 este a doilea la rând în care Executivul a decis amânarea indexării pensiilor. Practic, în afara ajutoarelor de tip one-off acordate celor cu venituri mici, seniorii din România nu au primit niciun ban în plus la pensie din septembrie 2024. Iar asta în condițiile în care inflația a trecut de 10 la sută, ceea ce înseamnă creșteri aproape generalizate ale prețurilor.
Potrivit Legii pensiilor, intrată în vigoare în toamna lui 2024, drepturile seniorilor trebuie indexate cu rata inflației la fiecare 1 ianuarie, pentru a nu scădea puterea de cumpărare.
În contextul măsurilor pentru resuscitarea bugetului de stat, guvernul a hotărât însă înghețarea pensiilor. Este legală această decizie? Experții susțin că nu!
”Faptul că legiuitorul a prevăzut expres (prin Legea pensiilor – n.r.) ajustarea anuală a valorii punctului de referință cu rata inflației și cu o componentă din creșterea reală a câștigului salarial demonstrează fără echivoc că indexarea nu este un beneficiu suplimentar, ci un element constitutiv al dreptului.
În acest cadru normativ, inflația nu este un factor exterior sau accidental, ci un element structural al raportului juridic de asigurări sociale.
Statul recunoaște oficial existența inflației, o măsoară prin Institutul Național de Statistică și o integrează expres în formula de calcul a pensiei.
Prin urmare, pensia nu este concepută ca o sumă fixă, nominală, ci ca o valoare care trebuie conservată în termeni reali.
Orice interpretare contrară ar transforma mecanismul de indexare într-o simplă opțiune politică, ceea ce legea nu permite”, spune expertul contabil judiciar Daniel Udrescu, într-o analiză pentru juridice.ro.
Pe scurt, indexarea pensiilor nu ține de dorința guvernanților, ci reprezintă un drept incontestabil. Și totuși, amânarea a fost decisă doi ani la rând, efectul fiind ”identic cu o diminuare a pensiei”, consideră expertul.
”Prin suspendarea indexării, statul păstrează formal cuantumul nominal al pensiei, dar permite degradarea sa reală prin inflație. Din punct de vedere juridic, efectul este identic cu o diminuare a pensiei.
Dreptul constituțional protejează efectul real al prestației, nu aparența sa contabilă. (…)
În ordinea constituțională, prorogarea este admisibilă doar ca instrument excepțional și temporar, atunci când nu afectează drepturi fundamentale sau când nu golește de conținut o obligație legală clară.
În cazul drepturilor sociale cu efecte patrimoniale, cum este pensia, prorogarea nu poate fi tratată ca o simplă ajustare de calendar, pentru că timpul este un element constitutiv al dreptului.
Amânarea aplicării echivalează, în fapt, cu pierderea definitivă a prestației pentru perioada respectivă.
Pentru pensionari, o perioadă de unu sau doi ani fără indexare poate însemna o pierdere semnificativă, ireversibilă, care nu poate fi recuperată ulterior”, subliniază Udrescu.
Concluzia expertului? Amânarea indexării pensiilor este ”nelegală și neconstituțională în esența sa”.
”Dreptul constituțional la pensie nu este format doar din contribuțiile istorice, ci și din mecanismele legale de conservare a valorii acestora în timp. Indexarea cu inflația este parte integrantă a dreptului, nu un adaos facultativ. Prorogarea aplicării acestui mecanism înseamnă o diminuare reală a pensiei și, implicit, o încălcare a art. 47 alin. (2) din Constituție, mascată sub o aparență de neutralitate nominală. Din această perspectivă, măsura nu este doar discutabilă politic, ci nelegală și neconstituțională în esența sa”, explică expertul contabil judiciar.
Alineatul 2 al articolului 47 din Constituție prevede următoarele: ”Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii”.
În România, pensia medie pentru limită de vârstă este de 3.100 de lei.
Potrivit estimărilor făcute de newsweek.ro, din cauza amânării indexării pensiilor, un senior a pierdut, în medie, aproape 12.000 de lei în în perioada 2025-2026!
Asta după ce drepturile lor nu au fost majorate cu 13 la sută în prima zi din 2025 și nici cu 6 la sută în 1 ianuarie 2026.