Amendă de 100.000 de lei pentru românii care stau la bloc. Greşeala banală pe care o fac tot mai mulţi proprietari, legea e clară!

Amendă de 100.000 de lei pentru românii care stau la bloc. Tot mai mulți proprietari aleg să dărâme sau să construiască pereți în apartament fără să ceară măcar sfatul unui specialist. Riscul major este reprezentat de faptul că peretele sau pereții respectivi pot fi structurali, iar modificarea adusă apartamentului afectează structura de rezistență a întregului bloc, lucru extrem de grav mai ales în contextul ultimelor cutremure din România.

Legislația care reglementează modificările de apartament

Prevederile care reglementează lucrările de construcții dintr-un apartament de bloc se regăsesc în două acte normative, legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții şi legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor. Prin lucrări de construcții se înțeleg, printre altele, lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora.

Citeşte şi: Regula de la bloc pe care o ignoră aproape toate asociațiile de proprietari. Amenzile pot ajunge la 10.000 de lei!

Autorizația de construire este actul care conferă cetățenilor dreptul de a construi, precum și de a consolida sau repara o construcție deja existentă. Acest act este eliberat de primărie în baza unui dosar ce cuprinde o serie de avize, acorduri, proiect tehnic și are o valabilitate de cel mult 12 luni. Autorizația de construcție se emite la solicitarea deținătorului unui drept real (proprietatea, uz, uzufruct, etc.) asupra unui imobil, cu respectarea prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism. Astfel, dacă vrei să faci în apartament orice fel de lucrări care modifică structura de rezistență, caracteristicile inițiale ale construcțiilor sau aspectul arhitectural al acestora, proiectul tău va trebui să fie mai întâi aprobat de autoritățile locale. Acest lucru înseamnă că, dacă vrei să dărâmi un perete, fie că este vorba despre cel dintre balcon și camera de zi sau despre cei din BCA ai unei debarale, va trebui să obții autorizația de construire / desființare. La fel se întâmplă și în cazul în care vrei să construiești un perete despărțitor. Orice recompartimentare a locuinței necesită aprobare, în caz contrar existând posibilitatea unor sancțiuni.

Alte articole

Sancțiuni dure pentru pasagerii șoferilor. Ce nu au voie să facă sub nicio formă

Anunţ important pentru cei care stau la bloc! Cine sunt locatarii care vor fi scutiți de anumite cheltuieli. Sigur trebuie să știi asta

Citeşte şi: Toți românii care stau la curte trebuie să afle despre această lege. Riscă amenzi mari!

O serie de modificări realizate de către români la nivelul locuințelor, din diverse motive, pot fi drastic sancționate. Printre acestea se numără și închiderea balconului, în lipsa unei autorizații obținute de la autoritățile locale.  Pentru a obține autorizație pentru închiderea balconului, este necesar să depui o solicitare la Biroul de Avize și Acord Unic din cadrul Primăriei din regiunea în care locuiești. Cererea trebuie să fie însoțită de mai multe documente, printre care și acordul scris al asociației de proprietari și o documentație tehnică întocmită de un proiectant autorizat. Potrivit Legii nr. 50/1991, proprietarii de garsoniere sau apartamente care închid balconul fără să fi obținut o autorizație în acest sens riscă să fie sancționați cu amenzi a căror valoare poate să urce până la suma de 100.000 de lei. Sancțiunea financiară minimă, într-o astfel de situație, este de 1.000 de lei.

Ce fel de modificări poți executa în apartament fără autorizație de construire?

Nu toate schimbările pe care le aduci locuinței tale trebuie să fie aprobate de primărie, scrie storia.ro. Dacă modificările pe care plănuiești să le execuți se numără printre cele de mai jos, atunci nu ai nevoie de autorizație de construire:

• lucrările care nu modifică structura de rezistență, caracteristicile inițiale ale construcțiilor sau aspectul arhitectural al acestora;
• reparații la împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele din care sunt executate;
• reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei;
• reparații și înlocuiri de sobe de încălzit;
• zugrăveli și vopsitorii interioare;
• zugrăveli și vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de fațadă și culorile clădirilor.