An şcolar 2022-2023. Fără medii semestriale și fără teze, cinci module în locul semestrelor și cinci perioade de vacanță sunt printre marile schimbări cu care începe, din 5 septembrie, noul an școlar. Un an școlar fără restricții impuse de pandemie, dar cu multe controverse și discuții aprinse legate de anunțata schimbare a legilor educației, care ar putea modifica fundamental fața școlii românești. Dacă pentru unii specialiști din educație, noile reguli ar putea aduce reforma mult așteptată și abandonarea vechile hibe, sunt multe voci din societatea civilă și din școală care le contestă, pentru lipsa viziunii și a scopurilor clare, dar mai ales pentru că ele nu vin după un studiu care să arate care vor avea efecte pozitive și care pot face mai mult rău decât bine.

Zile libere 2023. Minivacanţă mai mare de Sărbătorile de iarnă, s-a votat în Parlament

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

BACK TO ORIGINS! – Incursiune în istoria Egiptului antic, ...

Salarii profesori 2024. Bani mai mulţi pentru dascăli, Ligia ...

Acesta a explicat pentru edupedu.ro, cu exemple concrete, cum se va calcula media de la finalul acestui an școlar, atât pentru fiecare disciplină în parte, cât și pentru media generală.

Sintagma ”prin rotunjire” a fost introdusă recent în formula de calcul a mediei generale.

An şcolar 2022-2023. Media generală anuală este calculată conform articolului 109, alineatul 4 din Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) 2022.

“Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, prin rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele/modulele și de la purtare”, se arată în actul normativ. Până acum, în ROFUIP 2020 nu era prevăzută această rotunjire, din contră, scria explicit că se calculează „fără rotunjire”.

Noua structură a anului școlar

• Modulul 1 de învățare : 5 septembrie – 21 octombrie
• Vacanța de toamnă pentru toți elevii: 24-30 octombrie
• Modulul 2: 31 octombrie – 22 decembrie
• A doua vacanță, cea de iarnă: 23 decembrie – 8 ianuarie 2023
• Modulul 3: Va începe în 9 ianuarie și se va derula până în luna februarie
• A treia vacanță – de o săptămână – poate fi acordată în a doua săptămână, în a treia săptămână sau în a patra săptămână din februarie, la decizia fiecărui inspectorat școlar
• Modul 4: Începe după vacanța din februarie și se va desfășura până în preajma sărbătorilor de Paște
• A patra vacanță : 8 aprilie –23 aprilie
• Modulul 5, ultimul: 24 aprilie – 16 iunie
• Vacanța de vară – 17 iunie – 4 septembrie
• Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” vor avea loc între 27 februarie și 16 iunie 2023, timp de câte 5 zile consecutive, perioada urmând să fie decisă în funcție de fiecare unitate de învățământ.

An şcolar 2022-2023. O singură medie la fiecare disciplină

Ținând cont că anul școlar va fi împărțit pe module și nu în semestre, așa cum eram obișnuiți, mediile disciplinelor se vor încheia la final de an, în iunie 2023, prin media aritmetică a notelor obținute pe parcursul perioadelor de învățare.

La o materie, un elev trebuie să aibă minimum N+3 note. Adică profesorul va pune cu cel puțin 3 note mai mult decât numărul de ore pe săptămână la acea materie, la clasă.

“De exemplu, un elev care are 3 ore de matematică pe săptămână va avea măcar 6 note (sau mai mult, la alegerea profesorului) pe tot anul, pe care le poate obține în timpul celor 5 module de învățare. Tot ca exemplu, dacă adunăm cele 6 note și obținem un total de 58, atunci media la Matematică va fi, pentru acel elev, rezultatul împărțirii lui 58 la 6, adică 9,66 care se rotunjește la 10”, spune secretarul de stat Sorin Ion. „La fel se procedează la restul de medii școlare pentru fiecare disciplină (la Limba și literatura română, Limba Engleză, Fizică, Geografie, Istorie, Purtare etc.)”, mai spune oficialul.

Preşedintele Academiei Române face praf noile propuneri din Educaţie: „Sunt într-o fundătură, nu vor aduce o îmbunătăţire clară”
Iată ce se arată în noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) care a fost publicat în Monitorul Oficial luna trecută, la articolul 109, alineatul 1:

“La fiecare disciplină de studiu/modul se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului”.

Cum se calculează media anuală generală

Potrivit secretarului de stat Sorin Ion, media generală pentru anul școlar, prevăzută în Regulamentul de Organizare al școlilor ROFUIP 2022, la articolul 109, alineatul 4, se calculează astfel:

“Media are două zecimale, ca până acum. O medie de 9,46, la final de an, nu se rotunjește la 9,00, cum nici o medie de 9,87 nu se rotunjește la 10,00, așa cum s-a înțeles din câteva titluri din presă”, a precizat oficialul. “Rotunjirea la care se referă alineatul 4 este rotunjirea unei medii anuale generale de 9,458 la 9,46, adică intră în discuție a treia zecimală.

Două zecimale înseamnă că nu facem prin trunchiere, pentru că trunchiere înseamnă că, de la a două zecimală, restul le tai. Rotunjirea înseamnă că, așa cum spuneam, dacă ai media 9,458 va fi media 9,46. Profesorii care întreabă… am convingerea că o să avem timp să îi învățăm, pentru că noi la anul în iunie încheiem aceste medii. (…) Aproximarea este prin adaos sau prin lipsă în funcție de a treia zecimală”, a declarat Sorin Ion.

An şcolar 2022-2023. Ce prevede ROFUIP actual:

“Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, prin rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele/modulele și de la purtare”.
Până acum, în ROFUIP 2020 nu era prevăzută această rotunjire:

“Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele/ modulele și de la purtare”.

Sorin Cîmpeanu a semnat ordinul: masă caldă pentru elevii din 300 de şcoli. Ce se întâmplă cu transportul gratuit

Amintim că anul școlar 2022-2023 are o durată de 36 de săptămâni, dar este cu doar câteva zile de cursuri mai lung decât cel care a trecut. Este structurat pe 5 module de învățare despărțite de 5 vacanțe, iar cursurile încep pentru elevi luni, 5 septembrie 2022, conform structurii publicate în Monitorul Oficial.

Printre noutățile pe care le aduce acest an școlar se numără eliminarea obligativității de a susține teze, alt mod de a calcula mediile, vacanță în octombrie pentru toate clasele, dar și o vacanță în februarie, stabilită în funcție de fiecare județ.

Noul an școlar va începe și cu o serie de alte modificări, care se regăsesc în Regulamentul de funcționare și organizare a școlilor, aprobat în luna iulie de către Ministerul Educației:

• Tezele nu vor mai fi obligatorii.
• Elevilor le va fi încheiată o singură medie pe tot parcursul anului școlar.
• „La fiecare disciplină de studiu/modul se încheie o singură medie, calculată din numărul de note prevăzut de prezentul regulament, prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
• Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, prin rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele/modulele şi de la purtare”.
• Va rămâna la latitudinea fiecărui profesor cum și câte evaluări va face, pentru acordarea notelor.
• „Numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul cadru. La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.
• În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore. Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două”.

Modul de evaluare se stabilește în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline:

• a) evaluări orale;
• b) teste, lucrări scrise;
• c) experimente şi activităţi practice;
• d) referate;
• e) proiecte;
• f) probe practice;
• g) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei /inspectoratele şcolare.
• În învăţământul primar, la clasele I – IV, în cel secundar şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an școlar.

Plan individual de învățare

Potrivit noului regulament de funcționare și organizare a școlilor, elevii vor beneficia pe parcursul unui an școlar de cel puțin un plan individualizat de învățare.

Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:

• a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare;
• b) calificative la clasele I – IV şi în învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;
• c) note de la 1 la 10 în învăţământul secundar şi în învăţământul postliceal.
• Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Calificativul/ data”, respectiv „Nota/data” sau în catalogul electronic, în cazul unităților-pilot în care se utilizează acesta, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării și arhivării acestuia la sfârșitul anului școlar prin compartimentul secretariat.
• Prin excepție, la nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, rezultatele evaluării sunt consemnate în caietul de observaţii, iar pentru clasa pregătitoare în raportul anual deevaluare.
• Pentru frauda constatată la evaluările scrise, inclusiv la probele scrise din cadrul examenelor/ concursurilor organizate la nivelul unităţii de învăţământ, conform prezentului regulament, se acordă nota 1 sau, după caz, calificativul insuficient.
• Elevii vor beneficia pe parcursul unui an școlar de cel puțin un plan individualizat de învățare, elaborat în urma evaluărilor susținute și după interpretarea rezultatelor de către cadrul didactic, care va fi folosit pentru consolidarea cunoștințelor, pentru întreprinderea unor acțiuni de învățare remedială și pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare.
• Pentru nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, rezultatele evaluării se comunică şi se discută cu părinţii sau reprezentanţii legali.
• Calificativele/Notele acordate se comunică în mod obligatoriu elevilor şi se trec în catalog şi în carnetul de elev de către cadrul didactic care le acordă.
• În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se pot comunica şi în limba de predare de către cadrul didactic.
• Numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul cadru. La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățămînt.
• În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore. Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.
• Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus faţă de numărul de calificative/note prevăzut la alin. (4), ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele trei săptămâni ale anului școlar.
• La sfârşitul anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor.
• La sfârşitul anului școlar, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/ profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvenţa şi comportamentul elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ.
• La sfârşitul anului școlar, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/ profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.
• În cazul secțiilor/școlilor speciale germane din România, ale căror cursuri sunt finalizate cu diplomă de acces general în învățământul superior german și diplomă de bacalaureat, structura anului școlar și modalitatea de încheiere a situației școlare se adaptează la sistemul educațional german de către consiliul de administrație al unității de învățământ.
• La fiecare disciplină de studiu/modul, se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea madiei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
• Mediile se consemnează în catalog cu cerneală roşie.
• În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează din notele obţinute pe parcursul desfăşurării modulului, conform prevederilor de la alin. (1). Încheierea mediei unui modul care se termină pe parcursul anului se face în momentul finalizării acestuia.
• Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, prin rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele/modulele şi de la purtare.

Elevii nu vor mai putea fi exmatriculați

O altă modificare care va intra în vigoare din acest nou an școlar este eliminarea dispozițiilor referitoare la exmatricularea elevilor. Măsura exmatriculării va fi posibilă numai pentru învățământul postliceal, care nu are caracter obligatoriu.

• „Consiliile profesorale din unităţile de învăţământ de stat, particular sau confesional validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţa de încheiere a cursurilor, iar secretarul consiliului consemnează în procesul-verbal numărul elevilor promovaţi, numărul şi numele elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi (în cazul elevilor din învățământul postliceal), precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7, respectiv 8 pentru profilul pedagogic şi unităţile de învăţământ teologic şi militar/calificative mai puţin de „Bine”.
• Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică în scris părinţilor sau reprezentanţilor legali sau, după caz, elevilor majori de către învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, în cel mult 10 zile de la încheierea cursurilor.
• Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte comunică în scris părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.
• Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui/reprezentantului legal sau al elevului/ absolventului major, documentele elevului, cu excepţia situaţiei prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Noi reguli pentru transferul elevilor la alte școli

Noul regulament prevede și noi reguli legate de transferul elevilor la alte licee. Astfel, copiii vor putea fi mutați de la un liceu la altul doar în situații excepționale.

Elevii din învăţământul liceal, din învăţământul profesional şi din învăţământul postliceal se pot transfera de la o formă de învăţământ la alta astfel:

• a) elevii de la învăţământul cu frecvenţă redusă se pot transfera la forma de învăţământ cu frecvenţă, după susţinerea şi promovarea examenelor de diferenţă, dacă au media anuală cel puţin 7 la fiecare disciplină/modul de studiu, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă şi potrivit criteriilor prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ; transferul se face, de regulă, în aceeaşi clasă, cu excepţia elevilor din clasa terminală de la învăţământul cu frecvenţă redusă, pentru care durata studiilor este mai mare cu un an, care se pot transfera în clasa terminală din învăţământul cu frecvenţă;
• b) elevii de la învăţământul cu frecvenţă se pot transfera la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă;
• c) elevii din clasele terminale ale învăţământului liceal se pot transfera de la învăţământul cu frecvenţă la învăţământul cu frecvenţă redusă, în anul terminal, după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă. Elevii din învăţământul profesional şi tehnic dual se pot transfera în învăţământul care nu are caracteristicile acestei forme de organizare, după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă şi potrivit criteriilor prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ; elevii din învăţământul liceal, profesional şi postliceal se pot transfera în învăţământul profesional şi tehnic dual, după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă, cu respectarea prevederilor legale privind efectivele de elevi la clasă.
• Transferul elevilor de la o formaţiune de studiu cu predarea unei limbi de circulaţie internaţională în regim normal la o formaţiune de studiu cu predare intensivă, respectiv bilingvă a unei limbi de circulaţie internaţională se realizează astfel:
• a) la nivel gimnazial, începând cu clasa a V-a, elevii care se transferă de la o unitate de învăţământ la alta, de la o formaţiune de studiu cu predarea unei limbi de circulaţie internaţională în regim
• normal la o formaţiune de studiu cu predarea intensivă a unei limbi de circulaţie internaţională vor susţine un test de aptitudini şi cunoştinţe la limba modernă;
• b) testul de aptitudini şi cunoştinţe va fi elaborat la nivelul unităţii de învăţământ la care elevul se
• transferă, de către o comisie desemnată în acest sens de directorul unităţii de învăţământ;
• c) la nivel liceal, începând cu clasa a IX-a, elevii care se transferă la clasele cu predare intensivă, respectiv bilingvă a unei limbi de circulaţie internaţională vor susţine examene de diferenţă (după caz) şi un test de verificare a competenţelor lingvistice în unitatea de învăţământ la care se transferă.
• Subiectele aferente testelor/probelor vor fi elaborate la nivelul unităţii de învăţământ de către o comisie desemnată în acest sens de directorul unităţii de învăţământ.
• Elevii din secţiile bilingve francofone care solicită schimbarea disciplinei nonlingvistice vor susţine examen de diferenţă în vacanțele școlare.
• (1) Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ, profilul şi/sau specializarea se efectuează, de regulă, în perioada vacanțelor școlare. Prin excepţie, transferurile de la niveluril antepreşcolar şi preşcolar se pot face oricând în timpul anului şcolar, ţinând cont de interesul superior al copilului.
• Transferurile în care se schimbă forma de învăţământ se efectuează în următoarele perioade:
• a) de la învăţământul cu frecvenţă la cel cu frecvenţă redusă, de regulă în vacanțele școlare; în aceleaşi perioade se efectuează şi transferul la/de la învăţământul profesional şi tehnic şi de la/la învăţământul dual la învăţământul liceal tehnologic. Transferurile în cursul anului şcolar se pot aproba în mod excepţional în cazurile precizate la alin. (4);
• b) de la învăţământul cu frecvenţă redusă la cel cu frecvenţă, numai în perioada vacanţei de vară.
• Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ, cu schimbarea profilului şi/sau a specializării, se efectuează, de regulă, în perioada vacanţei de vară, conform hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul.
• Transferul elevilor în timpul anului şcolar se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, în următoarele situaţii:
• a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate, respectiv într-un alt sector al municipiului Bucureşti;
• b) în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de direcţia de sănătate publică;
• c) de la clasele de învăţământ liceal la clasele de învăţământ profesional;
• d) la/de la învăţământul de artă, sportiv şi militar;
• e) de la clasele cu program de predare intensivă a unei limbi străine sau cu program de predare bilingv la celelalte clase;
• f) în alte situaţii excepţionale, pe baza documentelor justificative, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.