Specialiştii spun că, tot spre sfârşitul anului, se va vedea impactul pe care majorarea pensiilor şi alocaţiilor îl va avea asupra economiei. 

„Veștile nu sunt bune și avem foarte multe riscuri la orizont. Pe finalul acestui an ne așteptăm la probleme pentru companii, de aceea există riscul ca salariile să scadă sau chiar șomajul să crească și în acest context, din păcate gospodăriile din România, familiile, nu sunt pregătite pentru că nu au investiții care să producă pentru ele”, spune analistul economic Iancu Guda.

Alte Articole

O fabrică din Iaşi produce cabluri de încărcare pentru Ferrari, ...

Premierul Florin Cîțu: Cea mai mare minciună a PSD în 2020 ...

Claudiu Năsui, Ministrul Economiei: „Românii fac salariul ...

„Cât de repede vor ajunge la acele companii granturile și măsurile de finanțare? De la o ordonanță pe hârtie până a fi trase acele granturi și utilizate de companii este cale lungă”, atrage atenția expertul în fiscalitate Adrian Bența.

Statul a cheltuit mai mult decât a încasat de la începutul anului și până acum, iar viitorul incert ar putea crește și mai mult deficitul bugetar.

Citeşte şi Florin Cîţu contrazice datele INS privind creşterea preţurilor. „Puterea de cumpărare a românilor creşte în perioada de criză”

Guvernul lucrează pe un scenariu cu un deficit bugetar cuprins între 2 și 3% din PIB. Banca Națională a României și Comisia Europeană spun însă că deficitul va fi mult mai mare, undeva la aproximativ 6% din PIB.

„Avem deja un deficit la primele 6 luni de 4,6%, este hazardat să spui că vei avea sub 5% deficit pentru întreg anul”, spune Iancu Guda.

O prognoză la fel de pesimistă, în dezacord cu prognoza Guvernului, are şi analistul Adrian Benţa.

„Undeva la 7% este un procent previzibil pentru situația actuală, dar dacă se prelungește în continuare scadența taxelor, atunci deficitul va fi mai mare de 7%, probabil se va duce într-un 10%”, spune analistul economic.

Analiștii sunt de părere că Guvernul a luat şi măsuri bune pentru a asigura lichiditate în piață. Una dintre acestea ar fi amânarea termenului de plată a taxelor pentru companii până în 25 octombrie. Problemele vor apărea, însă, atunci când unele firme nu vor avea bani să plătească aceste dări.

„Vom vedea în 26 octombrie câte dintre aceste companii își vor permite să plătească acele taxe și câte vor intra sau nu în lipsă de lichiditate și poate insolvență, faliment”, spune Adrian Bența.

Citeşte şi OFICIAL: Cât a cheltuit România pentru combaterea pandemiei de COVID 19 până la sfârşitul lunii iunie

Referitor la revenirea economiei, cei doi analişti economici îl contrazic pe ministrul de Finanţe, care a declarat în repetate rânduri că România va avea o revenire economică în V.

„Dilema este alta, cât de adânc este V-ul și panta de revenire, adică intesitatea, cât de repede revine. Dacă avem un 2020 dezastruos și revenim lent abia în 2021 nu e deloc bine”, este de părere Iancu Guda.

„Văd o revenire în U, o adâncire punctuală undeva în noiembrie, decembrie a căderii activității economice și o reluare a activității în 2-3 ani”, spune şi Adrian Bența.

Potivit estimărilor BNR, în trimestrul al doilea vom vedea cele mai grave efecte ale crizei. Vom avea o scădere economică de aproximativ 14 la sută, iar evoluția ulterioară va depinde de cât de gravă va fi criza din sănătate. Ministrul Finanțelor susţine, însă, că în acest an vom înregistra o scădere de doar 2-3%.