Analiză BNR: Cât ne-a costat, de fapt, invazia Rusiei în Ucraina. Gaura făcută în economie și în bugetul de stat

Un studiu recent publicat de BNR arată efectele invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, declanșată în februarie 2022, asupra economiilor din regiune, cu un accent deosebit pe Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și România.

Concedieri 2025. Peste 100.000 de angajaţi au rămas fără locuri de muncă într-un singur an

Astfel, simulările realizate arată că, până la finalul anului 2022, conflictul a contribuit la creșterea inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și la scăderea PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc, notează Profit.ro, care citează HotNews.

Potrivit simulărilor, până la sfârșitul anului 2022, războiul din Ucraina a dus la o creștere a inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și la o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic fără război. Pe lângă pierderile umane și materiale uriașe din Ucraina, războiul a provocat și un șoc energetic major în regiune, după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze către UE. Efectele s-au propagat în întreaga economie regională, afectând consumul, producția și exporturile.

Alte articole

BNR a plătit 1.100.000 de euro pe fructe de mare, pește și legume. Cum se apără instituția: „Sunt cheltuieli curente”

Judecătorii CCR își iau adio de la prima de pensionare de 180.000 de lei. Prima de 500.000 de lei de la Banca Națională a României rămâne în picioare

„Rezultatele simulărilor indică faptul că, până la sfârșitul anului 2022, conflictul a determinat o majorare a ratei inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc. Analiza evidențiază un impact relativ mai pronunțat asupra economiilor din Europa Centrală și de Est în comparație cu cele din Europa de Vest. Rezultatul poate fi atribuit vulnerabilităților structurale specifice regiunii și, totodată, prin proximitatea geografică față de zona de conflict, factori care au amplificat volatilitatea indicatorilor macroeconomici”, se arată în raportul Băncii Naționale, semnat de Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), Tudor Grosu (dir. Directia Modelare şi Prognoze Macroeconomice- BNR), Andrei Neacșu (economist în cadrul aceleiași direcții din BNR), Andrei Tănase (economist, Direcţia Modelare şi Prognoză Macroeconomică) și Radu Vrânceanu (ESSEC Business School, THEMA).

Raportul integral poate fi consultat AICI.

Economia României a pierdut, astfel, 4,1 miliarde de euro în 2022, 4,8 miliarde de euro în 2023 și aproape 5,5 miliarde de euro anul trecut, în mod real (nu prin inflație), din valoarea economiei (PIB), conform calculelor Știrile ProTV.ro pe baza datelor oficiale furnizate de Ministerul Finanțelor.

Totalul ajunge, astfel, la un PIB mai mic anul trecut cu peste 14 miliarde de euro față de cât ar fi putut fi. Cum veniturile statului ca pondere în PIB sunt în jurul valorii de 27-29% din PIB, rezultă că veniturile efective ar fi fost, și ele, cu aproape 5 miliarde de euro mai mari dacă Federația Rusă nu ar fi invadat Ucraina.

Totodată, analiza compară impactul războiului din Ucraina asupra economiilor Bulgariei, Poloniei și României, care s-au confruntat cu provocări similare: un aflux masiv de refugiați, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și o creștere a aversiunii investitorilor din cauza proximității față de zona de conflict. În contrast, Cehia și Ungaria — folosite ca grup de control — au fost mai puțin afectate direct, având o distanță mai mare față de Ucraina. Toate cele cinci state sunt membre NATO.

S-au majorat dobânzile! Statul ia banii românilor de pe card şi oferă o recompensă mai mare DOCUMENT

Ca efect al războiului, prețurile materiilor prime au crescut semnificativ: petrolul cu 18,3% și gazele naturale cu 34,2%, cea din urmă reacționând mai puternic. În ceea ce privește impactul economic, PIB-ul a scăzut atât în România, cât și în SUA, dar mai accentuat în România, cu aproximativ 4 puncte procentuale, comparativ cu o scădere de circa 2 puncte procentuale în SUA.