Analiză de sânge pentru detectarea cancerului pancreatic în stare incipientă

Un studiu a fost realizat pornind de la mostre de sânge recoltate de la 42 de pacienţi, rezultatele obţinute sunt încurajatoare cu privire la detectarea acestui tip de cancer înainte să devină mult prea dificil de tratat.

O echipă de la Universitatea Johns Hopkins a conceput acest test care se bazează pe căutarea şi identificarea unor minore alterări genetice care ar putea reprezenta primele semne de îmbolnăvire de cancer pancreatic. Concluziile lor au fost publicate pe larg în ultimul număr al revistei Clinical Cancer Research.

Experţii în oncologie consideră cancerul pancreatic drept unul fatal pentru că, de obicei, este depistat abia după ce s-a răspândit dincolo de pancreas. Mulţi dintre pacienţi nu prezintă simptome de îmbolnăvire decât după ce ajung în stare deja avansată. Aceste simptome includ îngălbenirea pielii şi a ochilor, dureri în regiunea superioară a abdomenului, ce pot radia spre spate, pierderea de greutate, pierderea de apetit şi depresie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cancerul pancreatic are o rată de supravieţuire de mai puţin de 5% după 5 ani de la diagnostic. Institutul Oncologic american estimează că în 2013 vor fi diagnosticate 45.220 de noi cazuri, adică 2,7% din numărul total al îmbolnăvirilor de cancer.

Alte articole

Veste tristă pentru Nick Rădoi. Testul 30.000$ confirmă revenirea cancerului: „Va trebui să intru iarăși pe regim”

De ce statul pe scaun peste 30 de minute fără pauză poate crește riscul de deces prin cancer cu 10%

Echipa de la Universitatea Johns Hopkins a identificat două gene – BNC1 şi ADAMTS1 – la subiecţi aflaţi în stadiul incipient al bolii. Aceste gene nu au fost identificate la indivizii sănătoşi şi nici la cei care au suferit în repetate rânduri de pancreatite, un factor important de risc în apariţia cancerului pancreatic.

Cercetătorii au descoperit în cadrul celulelor canceroase pancreatice o serie de modificări chimice produse asupra acestor două gene, modificări care au influenţat modul în care acestea funcţionau, fără a le schimba însă secvenţa ADN de bază. Cercetătorii au ajuns la concluzia că aceste modificări minore sunt rezultatul ataşării unei grupe metilice la ADN, grupă care împiedică genele să sintetizeze o anumită proteină.

Prin folosirea unui test denumit ‘Methylation on Beads’, dezvoltat la Universitatea Johns Hopkins, ei au putut identifica chiar şi cele mai mici fragmente de ADN pe care s-au ataşat astfel de grupe metilice. Acest test a avut o acurateţe de 97% în cazul pacienţilor cu cancer pancreatic în stare incipientă.

Citeşte şi: Medici: În România avem în jur de 7.000 de cazuri noi de cancer mamar