ANALIZĂ: Principalii actori şi acţiunile lor în CRIZA din Ucraina

Puterea ucraineană a suspendat, brusc, la sfârşitul lui noiembrie, semnarea unui Acord de Asociere cu UE, aflat în pregătire de mai multe luni, pentru a se întoarce către Rusia. Această situaţie a provocat manifestaţii ale opoziţiei şi o mobilizare fără precedent de la "revoluţia portocalie" prooccidentală din 2004.

Preşedintele Viktor Ianukovici a explicat că nu poate semna din cauza situaţiei economice dificile a Ucrainei, dar premierul a recunoscut că Rusia a făcut presiuni asupra Kievului.

 Alegerea prorusă a preşedintelui Ianukovici scindează încă o dată Ucraina între vestul proeuropean şi estul rusofon şi rusofil.

Semnarea acestui acord era condiţionată de UE de eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko, încarcerată pentru "abuz de putere".

CE VREA OPOZIŢIA?

La început, opoziţia cerea semnarea Acordului de Asociere şi eliberarea lui Timoşenko. Dar refuzul de a semna acordul cu UE şi violenţele poliţiei împotriva manifestanţilor au radicalizat situaţia: opoziţia cere de acum demisia Guvernului şi a preşedintelui şi alegeri anticipate. Opozanţii blochează sediul Guvernului, au făcut apel la grevă generală şi ocupă primăria din Kiev.

Ei denunţă şi o revenire sub influenţa Moscovei şi un pas înapoi în integrarea europeană a Ucrainei.

Dacă "revoluţia portocalie" prooccidentală din 2004 a fost exemplară, atât de partea manifestanţilor, cât şi a forţelor de ordine, protestele din ultimele zile au fost marcate de confruntări violente între poliţie şi unii manifestanţi. Liderii opoziţiei i-au denunţat pe aceştia din urmă ca fiind "agitatori".

POZIŢIA RUSIEI

Moscova nu vede cu ochi buni apropierea Kievului de Uniunea Europeană: Rusia vrea să menţină Ucraina pe orbita sa, în special determinând-o să adere la Uniunea Vamală pe care a iniţiat-o şi care este incompatibilă cu asocierea cu UE.

Preşedintele Vladimir Putin, care a jucat un rol decisiv pentru a descuraja Kievul să semneze acordul cu UE, a criticat manifestaţiile din Ucraina, "pregătite din exterior" şi care "seamănă mai mult cu un pogrom decât cu o revoluţie".

Aflat în vizită, luni, la Erevan, el a trimis un mesaj clar Ucrainei, arătând avantajele imediate pe care Moscova ar putea consimţi să le ofere în cazul în care aceasta ar reveni sub influenţa sa. El a anunţat o reducere cu 30 la sută a preţului la gazele ruseşti pentru Armenia, ţară care a decis, în septembrie, să se alătură Uniunii Vamale.

POZIŢIA UE

Uniunea Europeană a făcut apel la calm şi reţinere din partea autorităţilor şi opoziţiei, după violenţele de la sfârşitul săptămânii trecute şi s-a declarat pregătit să continue negocierile cu autorităţile ucrainene în privinţa Acordului de Asociere.

Bruxelles-ul nu a făcut totuşi nicio nouă propunere pentru a încerca să obţină o flexibilizare a poziţiei lui Ianukovici şi pare neputincioasă în a acţiona asupra cursului evenimentelor.

CE FACE PUTEREA DE LA KIEV?

Premierul ucrainean Mikola Azarov a adoptat un ton ameninţător, luni, denunţând o "lovitură de stat" în curs, organizată de opoziţie. Dar marţi, premierul a cerut scuze pentru reprimarea manifestanţilor.

Preşedintele Ianukovici a afirmat, la rândul său, că integrarea europeană este în continuare pe ordinea de zi, dar a impus noi condiţii UE. El va merge în zilele următoare la Moscova pentru a semna o "foaie de parcurs de cooperare" cu Rusia.

Ianukovici va încerca fără îndoială să menajeze Bruxelles-ul şi Moscova pentru a nu se îndepărta de niciuna dintre ele, viitorul Ucrainei trecând prin relaţiile strânse cu Rusia şi UE şi nu printr-o legătură exclusivă cu una dintre ele.