Lucian Mîndruță i-a criticat pe artiștii care au participat la protestul „anti-mască”

„Se poate trai fara teatru, fara cafenele si fara stand up comedy” spune Lucian Mândruță. Da. Se poate. Ce trist este să știi că poți trăi degeaba! Fără nimic care să îți umple golurile. Se poate trăi și fără medici și fără profesori, fără prea multă mâncare, fără libertate, fără cărți, fără facebook ori fără părinți sau copii. Se poate trăi oricum. Se poate trăi fără să simți vreo bucurie. Fără să ai curaj. Chiar și fără să simți că trăiești. Trăirile au viața lor. Uneori separată de tine. Sunteți un trist, dragă domnule Mândruță! Vă admiram cândva. Sper să trăiesc suficient ca să îmi amintesc de ce. Să trăiți!”, este postarea lui Andreas Petrescu pe Facebook.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Daniel Onoriu și Isabela, divorțați oficial. „S-a terminat. ...

Kamara se reprofilează! Artistul și-a deschis o afacere, alături ...

Lucian Mândruţă îi taxează pe Cristi Puiu şi Carmen Tănase pentru că au participat la protestele anti-mască: Sunt ca nişte copii

Iată postarea de pe facebook a lui Lucian Mândruță care l-a revoltat pe Andreas Petrescu:

„Sincer, eu îi înţeleg pe artiştii furioşi pe Covid. Îi înţeleg până şi atunci când se duc să demonstreze împotrivă măştii.

Şi ştiţi de ce îi înţeleg? Pentru că am avut copii mici.

Îmi aduc aminte că aşa făceau şi ai mei: cum se enervau, de exemplu, pe treapta de care se împiedicau. Sau pe jucăria care nu se ducea suficent de departe când o împingeau.

În privinţă asta, artiştii care merg la mitingurile anti-mască şi anti-Covid sunt ca nişte copii. Ei ar vrea să treacă mai repede boala asta şi, pentru că nu au o alta soluţie la îndemână, îi dau na-na virusului, măştii sau direct guvernului.

Ce nu înţeleg ei este că nu guvernul a adus boala, că nu masca ucide 40-50 de oameni pe zi, că nu măsurile de prevedere oficiale îi ţin pe oameni departe de teatru, cinema sau sala de concert.

Dacă mâine n-ar mai fi guvern în Romania, dragă Cristi Puiu, tot nu ne-am înghesui în cinema tot atâţia câţi o făceam acum un an. Dacă mâine n-ar mai fi OMS şi nici mască, draga Carmen Tănase, tot n-am veni la teatru să-l umplem până trebuie să mai aducă uşierul nişte scaune.

Cu sau fară guvern, oamenii se vor proteja şi singuri. Pentru că deja le e teamă în mod natural şi raţional. Fiecare ştie pe câte cineva bolnav acum, aproape fiecare a citit sau a auzit de câte-un deces pe lângă el.

Oamenii nu sunt stupizi. Aşa cum cei mai mulţi îşi pun centura chiar şi dacă nu e niciun poliţist pe lângă ei, tot aşa mulţi îşi pun masca, stau mai la distanţă şi evită ceea ce nu e neapărat necesar.

Şi aici, cu tot respectul, trebuie să vă dau o veste: meseriile acestea din show-biz sunt un lux. Se poate trăi fară teatru, se poate trai fară cafenea, se poate trăi fară standup comedy.

Mai ales dacă riscul perceput e mai mare decât recompensa culturală, estetică, emoţională pe care arta o livrează.

Eu vă înţeleg că veniturile nu mai sunt aceleaşi. Nici ale mele nu mai sunt. Vă înţeleg că vă e dor de public. Vă înţeleg că vreţi din nou o viaţă normală. Însă viaţa normală nu vă reveni CÂND SPUNEM NOI. Tot aşa cum, într-o casa în flacări, nu scapi de pericol dacă te întorci cu spatele la incendiu.

Ce vă doriţi voi, să plece virusul şi să vina oamenii înapoi la spectacol, nu se poate întâmpla dacă nu îl învingem. Ori să crezi că îl învingem dacă înlăturam cele mai modeste mijloace de prevedere pe care le avem…

Asta nu e decât un semn că şi oamenii inteligenţi şi talentaţi pot fi, câteodată, convinşi de mulţime să se poarte iraţional. Ne vom întoarce în teatru şi în cinema, dragi artişti, când ne vom simţi în siguranţă acolo.

Şi asta n-o va face dragostea pentru voi. O poate face doar un tratament sau un vaccin.

Cu mască sau fară, va trebui să le aşteptaţi, aşa cum facem cu toţii. Vă garantez că sunt primul la casa de bilete, a doua zi după injecţie.

Bine, cu condiţia să faci încă o comedie, domnule Puiu!”.