„Postarea asta ii va supăra probabil pe câțiva colegi din PLUS, care refuza discuția pe aceasta temă. Câțiva din USR o să zică că “nu e momentul” să discutăm asta, și ca afectez negocierile. Însă e o tema absolut esențială și urgentă. Trebuie discutată ACUM. Și cred ca pot sa scriu in cunoștința de cauză – am negociat fuziunii, achiziții și joint-venture-uri între organizații mult mai complexe și mai mari decât USR sau PLUS. Părerile de mai jos sunt strict personale.

Argumentele pro fuziune sunt prea multe ca sa fie ignorate:
* votanții vor coalizarea opoziției, nu fragmentare și discuții in contradictoriu între grupări
* Profilul electoral al celor care votează USR sau PLUS e aproape identic (conform tuturor sondajelor și rezultatelor din 26Mai)
* Programele partidelor nu au diferențe fundamentale, exista aliniere cam pe toate temele
* In general – alianțele nu sunt stabile (in special cele cu pondere relativ apropiată). Un partid comun este. Cu cât se amâna fuziunea, cu atât rivalitățile vor crește și la un moment dat vor apărea fricțiuni greu de gestionat
* Nici unul din partide nu are suficienți membri ca sa populeze posturile de consilieri, primari, miniștri, secretari de stat peste tot
* Negocierile unei Alianțe cu liste comune este dificilă. PLUS și-ar dori probabil 50% din liste, însă USR nu va accepta așa ceva niciodată pentru ca situația filialelor și resurselor, dar și sondajele (IMAS da USR la 17.4%, PLUS la 7.4%) – arată ca USR e de cel puțin 2x mai cunoscut si cu forța electorală mai mare în țară (e și normal – e partid parlamentar, exista de mult mai mult timp decât PLUS, are resurse mult mai mari, are mai multi vectori de imagine etc)
* O coaliție cu PNL in guvern trebuie sa fie funcțională, și USR/PLUS trebuie sa aibă forța maxima de negociere. In toate țările unde au fost coaliții se poate observa ca nu funcționează 3 partide la masă cu voința de a influența directia. Doua partide – da
* Dacian Ciolos, personal, are nevoie de o structura mare și puternica in România ca sa aibă forța de negociere in Bruxelles din noua lui pozitie de acolo. Un partid mic și încă fara structuri nu îl ajuta in vreun fel, mai ales ca nu are timp sa petreacă in România să il gestioneze operational.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Victor Ciutacu: „Se-ncinge tărâța-n jucătorii campaniei ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

Înțeleg ca argumentul anti fuziune vine in special din dorința PLUS de a avea înainte filiale funcționale peste tot, și de teama de a nu fi “înghițit” de USR. Dar nu e logic – de ce ai investi sa faci o infrastructura dublată prin orașe și sate daca tot mergem împreuna? De ce să nu ne concentram pe extindere unde nu exista filiale încă nici pentru USR nici pentru PLUS? De ce vrem să intram in competiție între filiale peste tot și sa ne pierdem timpul in negocieri de liste, și să evităm votul democratic? Ce sens are așa ceva? Riscul pentru persoanele cunoscute din PLUS este zero – sunt apreciați și vor fi votati și de membrii USR in conducerea comună, nu doar de membrii PLUS.

Soluția e foarte simpla:
* Fuziune pe un sistem de paritate cu co-leadership și la nivel de filiale și la nivel central
* Sistem democratic de vot pentru stabilirea listelor de candidati (nu contează din ce “tabără” istorică – USR sau PLUS)
* Lăsat suficient timp pentru campanie interna și făcute alegeri pentru cel mai bun coordonator / reprezentant peste tot (de exemplu peste un an). Nu contează dacă e din USR sau PLUS. Oricum va fi un singur partid. Cei mai buni să câștige.

Orice altceva va duce la un moment dat la fragmentare, conflict și confuzie. Și țara nu are nevoie de așa ceva. Așa ca – vă rog frumos cei care refuzati ideea de fuziune – fiți rezonabili și gândiți-va la interesul comun. E mult prea important”, scrie Caramitru.