Angajări masive în Italia. Oportunităţi pentru români, ce meserii se caută

Guvernul Meloni a aprobat decretul Flussi, pentru 2023, care stabilește numărul de străini din afara Uniunii Europene care pot obține un permis de ședere pentru muncă în Italia pentru parcursul acestui an.

Decretul stabilește 82.000 de intrări, însă angajatorii vor trebui să se asigure că nu există deja oameni disponibili în Italia pentru acest lucru.

„Au fost ani în care decretele Flussi au fost extrem de scăzute, în jur de 30 de mii. Anul trecut și anul acesta, după pandemie, cifrele au crescut din nou. Din 2014, fluxurile au scăzut la aproximativ 30.000, în timp ce în 2006 și 2007 au fost permise aproximativ 150.000 de intrări. A fost un salt destul de mare.

Primele cifre pentru 2022 arată o creștere a ocupării forței de muncă din afara UE, așa că ar trebui să mergem în direcția bună. În orice caz, este un lucru bun că fluxurile regulate sunt în creștere. Chiar și numai din punct de vedere fiscal, este întotdeauna bine pentru un stat să le favorizeze, deoarece munca regulată aduce mai multe venituri”, a declarat Chiara Tronchin, cercetător la Fundația Leone Moressa, pentru Fanpage.it.

Alte articole

Duminica fără cumpărături. Marile supermarketuri din Italia iau în calcul o schimbare radicală

Cardul de cumpărături alimentare revine în 2026 şi se alimentează la două luni. Cine este eligibil și cum se poate solicita, formularele sunt pe site-ul Finanţelor

Citește și: Angajări la băcanie. Salariu îţi face cu ochiul, dar se cere pricepere!

Cercetătoarea a explicat că creșterile din ultimii ani s-au datorat lipsei de forță de muncă și că Italia are nevoie de mai multă imigrație.

„Avem nevoie de oameni care muncesc. Mai presus de toate, cred, avem nevoie de străini legali. Imigrația în Italia nu a fost niciodată foarte bine gestionată: dovada este numărul de străini în situație neregulamentară din țară”, mai spune Tronchin.

Imigrația legală, o practică susținută în Italia

„Prezența imigranților în situație neregulamentară este o problemă pentru un stat, deoarece este legată de munca ilegală – deoarece un străin în situație neregulamentară nu poate lucra pe piața formală a muncii – și, prin urmare, statul nu are oricum venituri fiscale. Și apoi există o corelație între șederea neregulamentară și infracționalitate.

În Italia, atunci când numărul de persoane în situație neregulamentară este prea mare, se procedează la regularizare, la o „amnistie”. În realitate, aceste cifre nu ar trebui să fie acolo, avem nevoie de un sistem de gestionare a fluxurilor de migrație, astfel încât să nu avem persoane în situație neregulamentară pe teritoriu.

Trebuie să gestionăm imigrația care există deja, astfel încât să nu devină neregulamentară. Principalul motiv pentru care un imigrant vine în Italia este acela de a-și găsi un loc de muncă, de a-și îmbunătăți condițiile economice, astfel că decretul Flussi ar putea interveni în acest sens, dacă fenomenul ar fi mai bine gestionat.

Dacă este dificil să intri în Italia în mod legal pentru a munci, s-ar putea crede că acesta este și motivul pentru care există atât de mulți imigranți ilegali. Anii 2021 și 2022 vor fi interesanți de studiat la nivel statistic, pentru a vedea dacă, după majorările decretelor Flussi, persoanele care au intrat își vor găsi un loc de muncă, sau cel puțin își vor regulariza munca pe care o au deja”, a adăugat cercetătoarea.

Citește și: Angajări pe 2.000 de euro la o companie de stat. Se caută 280 de candidaţi care să se ocupe de facturile românilor

Tronchin a explicat că, în ciuda aparențelor, statul italian nu a fost foarte atractiv pentru migrație, populația străină fiind stabilă, în jur de cinci milioane de persoane.

Cu toate astea, „există aproximativ un milion de persoane care au dobândit cetățenia italiană în ultimii zece ani: în statistici nu mai sunt socotite ca rezidenți străini și nu știm cu siguranță dacă toți au rămas în Italia, dar este util să luăm în considerare acest lucru pentru a ne da seama de dimensiunea fenomenului.

Incidența populației străine – în sens larg – în Italia nu este de 8,5%, așa cum spun statisticile, ci mult mai mare. Integrarea este acum în curs de desfășurare, imigrația noastră este recentă, dar nu foarte recentă.

Critica care se face adesea este că există mulți șomeri italieni, deci nu este nevoie de străini. Adevărul este că italienii și străinii fac munci diferite. Profesiile care devin disponibile nu sunt, uneori, atractive pentru italieni”, a încheiat Chiara Tronchin.