ANM a emis COD ROŞU, riscul este maxim. Ce zone sunt vizate de avertizare

Evoluţia vremii în intervalul 26.01.2019 ora 20 – 27.01.2019 ora 20:

Vremea va fi apropiată de normalul termic al perioadei. În cursul nopții, cerul se menține mai mult noros și pe arii restrâse va mai ninge slab. Ziua cerul va deveni variabil. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare de 60-70 km/h din sector vestic și nord-vestic, viscolind sau spulberând zăpada. Local se va semnala ceață asociată în zonele înalte și cu depuneri de chiciură.

Peste 1800 m: temperaturi minime: -13 la -10 gr.C; temperaturi maxime: -7 la -3 gr.C
Sub 1800 m: temperaturi minime: -10 la -7 gr.C; temperaturi maxime: -3 la 2 gr.C

Evoluţia vremii în intervalul 27.01.2019 ora 20 – 28.01.2019 ora 20:

Alte articole

EXCLUSIV Cupola de foc se extinde în 15 județe și Capitală. Romica Jurca anunță ce este mai rău: „Pentru marți ar putea fi emis un nou cod roșu de caniculă”

COD ROȘU de caniculă emis de ANM. Care sunt județele unde temperaturile vor trece de 40 de grade

Vremea se va încălzi. Cerul va fi temporar noros și pe arii restrânse, spre sfârșitul intervalului în Carpații Occidentali se vor semnala plecipitații mixte slabe. Vântul va sufla în general moderat, cu intensificări din sector sud-vestic, îndeosebi ziua în zona înaltă din Carpații Meridionali, unde rafalele vor depăși 80-90 km/h, spulberând zăpada. Temporar se va semnala ceață.

Peste 1800 m: temperaturi minime: -8 la -5 gr.C; temperaturi maxime: -4 la 0 gr.C
Sub 1800 m: temperaturi minime: -5 la -2 gr.C; temperaturi maxime: 0 la 6 gr.C

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Făgăraș: risc mare

La altitudini mai mari de 1800 m a nins abundent în ultimele zile, iar stratul a crescut semnificativ. Partea superioară, foarte instabilă a stratului de zăpadă măsoară pe alocuri 50-60
cm. Îndeosebi pe versanții cu expunere nordică sunt prezente și plăci de vânt cu grosimi semnificative, ce se pot rupe cu ușurință chiar și la supraîncărcări slabe. În locurile adăpostite sunt depozite însemnate de zăpadă. În profunzime, regăsim structuri de plăci de vânt mai vechi, precum și cruste de gheață. La supraîncărcări slabe stratul instabil de la suprafață poate aluneca, declanșând avalanșe de dimensiuni medii sau mari, în unele cazuri putând fi angrenate și straturile inferioare cu volume mai importante de zăpadă.

Sub 1800 m stratul de zăpadă depus în ultimele zile este umezit în partea superioară. Insolația și încălzirea vremii din zilele următoare, vor determina umezirea și îngreunarea suplimentară a stratului.

Valorile pozitive ale temperaturilor diurne, vor reprezenta un risc crescut pentru declanșarea avalanșelor spontane de topire, dar totodată vor grăbi și consolidarea stratului. Pe pantele mai înclinate și pe văi unde sunt prezente acumulari însemnate de zăpadă, se pot declanşa spontan curgeri sau avalanşe de dimensiuni
medii, riscul fiind amplificat la supraîncărcări oricât de slabe.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Bucegi: risc mare

La peste 1800 m, zăpada depusă în ultimeme zile măsoară în medie 20-40 cm. În structura stratului predomină cristalele fine și sunt prezente multiple plăci de vânt, cele mai recente formate pe versanții nordici. În interior regăsim pe alocuri cruste de gheață. Un risc crescut îl reprezintă depozitele de zăpadă de pe văi și din zonele adăpostite. Stratul instabil din partea superioară va aluneca chiar și la supraîncărcări slabe conducând la avalanșe medii, în unele cazuri putând fi angrenate și straturile inferioare cu volume mai importante de zăpadă.

La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă este umezit și instabil. În următoarele zile, încălzirea vremii va determina umezirea suplimentară a stratului care se va tasa și consolida ușor. Pe pantele mai înclinate și pe văi unde sunt prezente acumulari însemnate de zăpadă, se pot declanşa spontan curgeri sau avalanşe de topire de dimensiuni medii, riscul fiind amplificat chiar și la supraîncărcări slabe.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivele Țarcu – Godeanu: risc mare

La peste 1800 m, stratul de zăpadă este instabil în primii 50-60 cm, iar îndeosebi pe versanții nordici și nord-vestici s-au format plăci de vânt cu grosimi semnificative. Vântul puternic a determinat depunerea și acumularea zăpezii în zonele adăpostite și pe văi, iar acolo stratul instabil de la suprafață este fi de dimensiuni mai mari. La supraîncărcări slabe se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii, iar în zonele cu acumulări însemnate, se pot disloca volume mai
importante de zăpadă.

La altitudini mai mici de 1800 m, stratul de zăpadă este pe alocuri de dimensiuni mari și este umezit mai ales în pareta superioară, dar și în profunzime. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe, pe pantele cu înclinație mare, dar se pot declanşa și spontan curgeri sau avalanşe de topire de suprafaţă care să angreneze primii 30-40 cm de zăpadă.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Parâng – Șureanu: risc mare

La altitudini mai mari de 1800 m, stratul de zăpadă depus în ultimele zile măsoară cca. 40-50 cm, mai însemnat pe versanții sudici. Pe versanții cu expunere nordică și nord-vestică s-au format plăci de vânt ce pot avea grosimi importante și se pot rupe cu ușurință. În locurile adăpostite sunt depozite mai însemnate de zăpadă. La o supraîncărcare slabă stratul instabil de la suprafață poate aluneca, declanșând avalanșe de dimensiuni medii sau mari, în unele cazuri putând fi angrenate și straturile inferioare cu volume mai importante de zăpadă.

La altitudini mai mici de 1800 m, stratul este umezit atât la suprafață cât și în profunzime. În următoarele zile, încălzirea vremii va determina umezirea suplimentară a stratului care se va tasa și consolida ușor. Pe pantele mai înclinate și pe văi unde sunt prezente acumulari însemnate de zăpadă, se pot declanşa spontan curgeri sau avalanşe de topire de dimensiuni medii, riscul fiind amplificat chiar și la supraîncărcări slabe..

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Munții Vlădeasa – Muntele Mare: risc însemnat

Stratul depus în ultimele zile are dimensiuni reduse, iar cel din profunzime este umezit și mediu stabilizat. Insolația, încălzirea vremii din zilele următoare și precipitațiile mixte vor determina umezirea suplimentară, topirea și tasarea stratului. Se pot declanşa curgeri sau avalanşe de dimensiuni mici sau medii, atât spontan, cât mai ales la supraîncărcări.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Nordică a Carpaților Orientali (zona Munților Rodnei): risc însemnat

La peste 1800 m, dimensiunea stratului de zăpadă variază semnficativ în funcție de relief, de la 20-30 cm pe platouri până la câțiva metri în zonele adăpostite. Pe pantele mai înclinate, declanşarea avalanşelor va fi posibilă la supraîncărcări slabe, riscul fiind crescut în zonele cu acumulări mai însemnate de zăpadă. La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă are dimensiuni mai reduse, iar în zilele următoare se va umezi semnificativ și consolida. Avalanșe de mici dimensiuni vor fi posibile doar la supraîncărcări mari.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Centrală a Carpaților Orientali (zona Munților Călimani – Bistriței – Ceahlău): risc însemnat

La peste 1800 m, stratul de zăpadă depus în ultima perioadă măsoară în media cca. 20 cm, iar pe majoritatea versanților sunt formate plăci de vânt recente. Pe văi și în zonele
adăpostite sunt depozite însemnate de zăpadă. Pe pantele cu înclinare mare, declanşarea avalanşelor va fi posibilă la supraîncărcări slabe. La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă are dimensiuni mai reduse, fiind relativ stabilizat, avalanșe de mici dimensiuni fiind posibile doar în cazuri izolate pe pante foarte înclinate, la supraîncărcări mari în zonele cu acumulări însemnate de zăpadă.