Anticorpi „defecţi” ar putea afecta creierul tinerilor, în timpul infecţiei cu Covid. Ei dezvoltă paranoia, delir şi gânduri suicidare

Câţiva adolescenți au dezvoltat simptome psihiatrice severe precum paranoia, delir și gânduri suicidare în timpul infectării cu coronavirus, potrivit unui studiu dat publicităţii la începutul acestei săptămâni.

26 oct. 2021, 18:09
Anticorpi „defecţi” ar putea afecta creierul tinerilor, în timpul infecţiei cu Covid. Ei dezvoltă paranoia, delir şi gânduri suicidare

Doi adolescenți au dezvoltat simptome psihiatrice severe, cum ar fi paranoia, delir și gânduri suicidare în timpul infecțiilor ușoare cu COVID-19. Acum, oamenii de știință cred că au identificat un potențial declanșator: anticorpii „defecți” ar fi putut ataca în mod eronat creierul adolescenților, mai degrabă decât coronavirusul, arată un studiu publicat în Live Science, preluat de dcnews.ro.

Cercetătorii au observat acești anticorpi „defecți” la doi adolescenți care au fost examinați la Spitalul de copii Benioff de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF), după ce au fost infectați cu COVID-19 în 2020, potrivit unui nou raport privind cazurile publicat luni (25 octombrie) în jurnalul JAMA Neurology. Anticorpii au apărut în lichidul cefalorahidian (LCR) al pacienților, care este un lichid limpede ce curge în și în jurul spațiilor goale ale creierului și ale măduvei spinării. Dar, deși astfel de anticorpi pot ataca țesutul cerebral, este prea devreme să spunem că acești anticorpi au cauzat în mod direct afecțiunile psihiatrice la adolescenți, au scris cercetătorii în noul studiu.

Citeşte şi Femeile păstrează mai mulţi anticorpi decât bărbaţii. Adrian Marinescu: „Bărbaţii fac mai des forme severe decât femeile”

Acest lucru se datorează faptului că mulți dintre anticorpii identificați par să țintească structurile situate în interiorul celulelor, mai degrabă decât în ​​exterior. Deci, bănuim că fie autoanticorpii COVID, adică anticorpii care atacă organismul. Mai degrabă decât virusul, sunt indicative ale unui răspuns autoimun scăpat de sub control care ar putea determina simptomele, fără ca anticorpii să provoace neapărat simptomele în mod direct„, a declarat coautorul Dr. Samuel Pleasure, om de știință și profesor de neurologie la UCSF.

Cercetătorul a precizat că fi necesare studii viitoare pentru a testa această ipoteză și pentru a vedea dacă alți autoanticorpi nedescoperiți vizează structurile de pe suprafața celulelor și, astfel, provoacă daune directe.

Citeşte şi De ce nu stau în carantină persoanele vaccinate. Dr Adriana Pistol, INSP: „La cei vaccinaţi, capacitatea virusului de a se înmulţi suficient cât să se transmită la alte persoane este blocată de anticorpii prezenţi în organism”

Rezultatele studiului demonstrează că COVID-19 poate declanșa dezvoltarea de anticorpi care vizează creierul. Ei sugerează, de asemenea, că, în unele cazuri, tratamentele care „calmează” sistemul imunitar pot ajuta la rezolvarea simptomelor psihiatrice ale COVID-19„, a spus dr. Grace Gombolay, neurolog pediatru la Children’s Healthcare din Atlanta și profesor asistent la Emory University School of Medicine, care nu a fost implicată în acest studiu.