Studiul, realizat de cercetători de la McMaster University şi publicat online în cursul acestei săptămâni în ‘Frontiers in Psychology’, contestă convingerea că antidepresivele sunt sigure şi eficiente, scrie Agerpres.

După examinarea unor studii anterioare asupra efectelor antidepresivelor, cercetătorii au constatat că riscul de deces la utilizatorii mai vârstnici este mai mare decât la ceilalţi, ceea ce arată că efectele generale ale acestor medicamente asupra organismului sunt mai mult rele decât bune. Multe antidepresive au rolul de a înlătura simptomele depresiei prin creşterea nivelurilor de serotonină din creier, unde aceasta reglează starea de spirit, potrivit studiului. Majoritatea serotoninei pe care o produce corpul este totuşi utilizată în ale scopuri. Datorită răspândirii sale în corp, influenţează o varietate de funcţii psihologice şi alte funcţii ale organismului. Din aproximativ 40 de milioane de celule ale creierului, majoritatea sunt inflenţate în mod direct sau indirect de serotonină. Intervine în producerea somnului, în procese mentale şi afective (depresie şi anxietate, tulburare obsesiv-compulsivă), în funcţii motorii, termoreglare, reglarea presiunii arteriale, funcţii hormonale, reproducere şi dezvoltare, adaugă studiul.

Alte Articole

Un bărbat a fost sfâșiat ieri de un rechin. Rechinul a fost ...

Alexandru Rafila încearcă să evite o grevă în Sănătate. ...

Un nou protest în Piața Victoriei. Federaţia ”Solidaritatea ...

Cercetătorii au descoperit că antidepresivele au efecte de sănătate negative asupra tuturor proceselor reglate în mod normal de serotonină. Aceste riscuri includ probleme de dezvoltare la copiii mici, probleme digestive, sângerări anormale şi atacuri de inimă la cei mai în vârstă. Serotonina poate afecta şi funcţiile sistemului cardiovascular, muscular şi diferite elemente ale sistemului endocrin.

‘Serotonina este o substanţă chimică ce reglează diferite procese. Când medicamentele interferează cu aceste lucruri, te poţi aştepta, în perspectivă, să producă unele necazuri’, este de părere Paul Andrews, şeful echipei de cercetători.

În studii anterioare, Andrews şi colegii lui au pus la îndoială eficienţa antidepresivelor chiar şi asupra laturii ţintă, considerând că pacienţii au fost mai predispuşi la recăderi după ce nu au mai luat medicamentele decât dacă creierul lor ar fi încercat să restabilească echilibrul.

Chiar având în vedere funcţia antidepresivelor, Andrews spune că este important ca recurgerea la ele să fie privită cu prudenţă, în condiţiile în care acest tip de medicamente este prescris anual câtorva milioane de oameni.