Antonescu: Mandatul preşedintelui şi cel al Parlamentului nu se vor suprapune

„Avem de gând să modificăm şi nişte articole care să întărească puterea Parlamentul în raport cu Executivul. Să limităm regimul ordonanţelor de urgenţă, de exemplu. Angajarea răspunderii Guvernului o singură dată pe sesiune. Atunci este evident că orice guvern va fi foarte rezervat în a-şi trage singurul glonţ pe un interval de şase luni. De asemenea, ideea ca moţiunea simplă care cere o demitere a unui ministru dacă este votată în Parlament să aibă drept consecinţă obligatorie schimbarea ministrului respectiv. În privinţa temei suspendării s-a propus, domnul Ponta a propus chestiunea acesta ca să procedăm după modelul austriac. Dacă se ajunge la o suspendare a preşedintelui în aceleaşi condiţii de încălcare a Constituţiei şi dacă referendumul pentru suspendare nu reuşeşte în sensul că sunt mai multe voturi în favoarea preşedintelui decât în favoarea propunerii Parlamentului, atunci Parlamentul se dizolvă. Eu sunt cel care am propus ca mandatul preşedintelui să scadă la 4 ani pentru ca alegerile parlamentare să nu se mai suprapună cu cele prezidenţiale. Atunci vom avea din doi în doi ani alegeri”, a afirmat liderul PNL.

El a declarat că discuţia cu premierul Victor Ponta privind modificarea Constituţiei nu a fost nici prima şi nici ultima de acest gen, însă a precizat că nu ei vor hotărî cum va fi legea fundamentală a ţării.

„Discuţia mea cu Victor Ponta nu a fost nici prima nici ultima. Nu noi doi am hotărât cum va fi Constituţia României. Pur şi simplu ca lideri ai principalelor partide din USL am avut o întâlnire în care am închis câteva capitole discutate de colegi de-ai noştri, de parlamentari, de jurişti, înainte de stabili punctul de vedere al USL. Se vorbeşte mult şi se vorbeşte prost despre un soi de luptă între un premier actual sau potenţial şi un preşedinte viitor care îşi smulg unul de la altul nişte atribuţii. Lucrurile acestea nu se discută pentru Antonescu, pentru Ponta, pentru Băsescu. Dacă noi nu am avut precedentul unei rele credinţe pe care în exerciţiul prezidenţial actualul titular a dovedit-o, dacă nu am fi avut precedentul unor interpretări cel puţin discutabile, ca să fiu aici cât mai elegant, ale CCR, să ştiţi că puteam funcţiona pe acest capitol cel puţin cu Constituţia în vigoare. Spiritul ei este clar. Numai că am avut acest precedente, numai că am avut aceste întâmplări şi datoria noastră este, cred, am luat un mandat în sensul acesta de la cetăţeni să stabilim lucrurile în aşa fel încât să nu îi fie la bunul plac, la temperamentul viitorului preşedinte, viitorului premier, în funcţie de componenţa CCR, să clarificăm nişte lucruri. Nu am făcut acum nimic suprinzător. Alcătuirea Guvernului, desemnarea premierului sunt nişte chestiuni pe care preşedintele le oficiază, dar constatând la desemnarea premierului rezultatul alegerilor, voinţa alegătorilor, la o remaniere responsabilitatea asumată de premier şi susţinerea pe care o dă sau nu Parlamentul. Astăzi venim şi spunem nimic altceva decât am spus şi anume că: preşedintele României rămâne ales direct de către cetăţeni şi o să venim şi la chestiunea aceasta cu republică parlamentară sau republică pur şi simplu, are nişte atribuţii toate pe care le avea şi până acum, nu îi dispare niciuna”, a explicat preşedintele liberalilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit acestuia, premierul va reprezenta România la Consiliul European când temele sunt de natură guvernamentală, iar atunci când este vorba de politică externă sau de securitate ţara va fi reprezentantă de preşedinte.

„În consecinţa atribuţiilor pe care le au premierul indiferent care va fi el va merge le Consiliul European şi va reprezenta România, aşa cum se întâmplă cu 25 de state europene, atunci când temele cel mai adesea sunt de natură guvernamentală, iar atunci când este vorba de politica externă a UE sau de teme de securitate va merge cel care atribuţii constituţionale în acest sens, adică preşedintele. Asta este tot ce i s-a luat preşedintelui”, a mai spus Antonescu.

Referindu-se la decizia de schimbare a unui ministru, el a susţinut că aceasta trebuie să îi aparţină premierului deoarece acesta răspunde în faţa Parlamentului.

„Atunci când se face o remaniere, decizia de a schimba un membru al guvernului este o decizie pe care o are premierul, probabil după consultarea partidului sau partidelor dacă este un guvern de coaliţie. Este o decizie pe care şi-o asumă pentru că este guvernul de care el răspunde în faţa Parlamentului. Nu preşedintele are căderea, răspunderea şi atribuţia de a spune: cutare este bun ministru sau nu. Asta o face premierul pentru că este echipa lui şi Parlamentul care controlează această echipă”, a spus liderul liberalilor.