Anunț major înainte de alegeri: se solicită restructurarea administrativ-teritorială a României. Cine sunt cei care cer mai puține județe

CCIR, condusă de către Mihai Daraban, oficial cunoscut în anturajul PSD, susține că reorganizarea administrativ-teritorială ar permite echilibrarea bugetului de stat, în condițiile în care „România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”.

Concret, Camera de Comerț cere:

– reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15;

– redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori;

Alte articole

Sebastian Burduja, încrezător că va câștiga Primăria Capitalei în 2028: „Firea nu va mai candida, cred că Piedone nu va mai candida, frica bucureștenilor de a mă vota nu va mai exista”

Primul discurs al lui Biden după tentativa de asasinat asupra lui Trump. Preşedintele şi-a continuat atacurile la adresa rivalului, despre care a spus că „minte ca naiba”

– redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;

– toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

„În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia.

Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate. În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”, arată Camera de Comerț într-un comunicat de presă.

Cine cere reducerea numărului de județe din România

Printre instituțiile care susțin inițiativa CCIR se numără Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.

Mihai Daraban a fost reales președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României în noiembrie 2022. În trecut, Mihai Daraban a fost membru PSD și chiar președinte al organizației județene de Tineret, din Constanța. Actualul șef de la CCIR este fiul fostului direct de la Șantierul Naval Constanța, Aurel Daraban, fost deputat PSD.

În anii precedenți, președintele Klaus Iohannis a susținut o reformă administrativ-teritorială, dar până acum nu a fost inițiată niciun proiect în Guvern sau în Parlament.

Fragmentarea administrativ-teritorială ar mulțumi în special UDMR-ul și cetățenii cu viziuni separatiste, din Mureș, Haghita și Covasna – „Ținutul Secuiesc”, susținători ai „regionalizării”.