Anunţul BNR despre banii românilor după măsurile de austeritate luate de Guvernul Bolojan

„În aceste condiţii, după creşterea pronunţată ca pondere în PIB consemnată în 2024, deficitul de cont curent va cunoaşte o corecţie descendentă în următorii doi ani, relativ mai pronunţată în 2026, dar se va menţine mult deasupra standardelor europene pe orizontul proiecţiei, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră şi să inducă riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice”, au subliniat membrii Consiliului, potrivit documentului citat.

În acelaşi timp, aceştia consideră că incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă, în vederea poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv.

Totodată, au fost reliefate incertitudinile şi riscurile însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, ce continuă să vină din mediul extern, în condiţiile războiului din Ucraina şi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale – de natură să afecteze mersul economiei mondiale şi al comerţului internaţional -, precum şi pe fondul efectelor potenţial generate de acordul comercial convenit între SUA şi UE.

ȘOC pe piața imobiliară din București: garsonierele explodează, iar apartamentele noi sunt mai scumpe cu 22% decât cele vechi

Membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanţei atragerii şi utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice şi comerciale la nivel global, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziţia energetică, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti”, se precizează în document.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate, în 8 august, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%. Totodată, a fost menţinută rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi rata dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.