Anunţul Ministrului Fondurilor Europene: „România are la dispoziţie 17 miliarde de euro pentru infrastructura rutieră”

România va avea în exer­ciţiul 2021-2027 17 mi­liarde de euro pentru in­frastructura de trans­port, faţă de 5,6 mi­liar­de de euro în exerciţiul 2014-2020 pen­tru a accelera construcţia de autostrăzi şi căi ferate.

„Sunt propuse sume şi bugete însemnate pentru proiecte de infra­structură – infrastructura de transport. Bugetul pentru politica de coeziune este de 8,9 miliarde de euro, iar pentru ceea ce înseamnă planul de recupe­rare şi rezilienţă sunt propuse încă 8 miliarde de euro. Discutăm de un maxim istoric pentru proiecte de infrastructură, mai ales infrastructură de transport de 17 mi­liarde de euro, în condiţiile în care până acum România a avut alocate pentru infrastructura de transport, pentru actuala perioadă de programare 5,6 miliarde de euro. Nu e suficient să avem doar bugetul cre­ionat şi proiectele în forma care să permită finanţare din fonduri, dar trebuie să căutăm meca­nismele de implementare cât mai flexibile pentru a fi implementate”, a de­clarat Marcel Boloş, ministrul fondu­ri­lor europene, potrivit sursei citate.

Pentru a implementa noile pro­iecte şi pentru a asigura finanţare eu­ro­peană pentru infrastructură, mi­nistrul spune că în noul exerciţiu s-au demarat discuţiile cu Comisia Euro­peană încă de la început şi deja a înce­put pregătirea proiectelor ce urmează a fi finanţate cu bani de la Uniunea Europeană.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Negocierea cu Comisia este în stadiu avansat şi suntem pe picior de egalitate cu Polonia din perspectiva stadiului negocierilor şi nu vom avea timpi de întârziere în accesarea banilor. În al doilea rând, guvernul în Ordo­nanţa 88 din 2020 a alocat fonduri pentru pregătirea proeictelor care ur­mea­ză a fi finanţate în perioada urmă­toare. Pentru autorităţile locale sunt 100 de milioane de euro alocaţi pentru a pregăti proiectele, iar pentru proiec­tele mari de infrastructură sunt alocate fondurile necesare astfel încât să pu­tem pre­găti proiectele mari încă de dinaintea perioadei de pro­gramare”, a spus Marcel Boloş.

Alte articole

Georgiana Lobonț, cele mai recente declarații despre nașa Vlăduța Lupău: „Și acum sunt rănită” De la ce s-au certat, de fapt, cele două artiste

Cristian Coceangă, elevul român admis la Harvard cu burse de 1,3 milioane de dolari

În al treilea rând, ministrul a su­bliniat că de această dată se pune ac­cent pe descentralizare, în sensul în care autorităţile locale să aibă mai mul­tă libertate, iar proiecte precum cen­turi ocolitoare să fie gestionate lo­cal şi nu de CNAIR.

„Nu la nivel de minister se pot rezolva problemele beneficiarilor, ci coborând aproape de regiuni, de decizia cea mai aproape de beneficiar, prin me­cansimele de im­plementare şi des­centralizare. Marii beneficiari sunt com­pania de autostrăzi, cea de căi ferate, transport naval şi aerian. CNAIR nu trebuie să se implice în variantele ocolitoare ale municipiilor. Trebuie să rămână concentrată pe autostrăzi şi drumuri expres. Inclusiv în Ordonanţa 101 din 2020 vom vedea elemente ce privesc descentralizarea – conţine un set de măsuri pentru infrastructura rutieră pentru autorităţi locale şi sunt trans­ferate pentru implementare – de la va­riante ocolitoare la drumuri de legătură cu reţeaua TEN-T este de interesul autorităţilor locale”, a explicat Marcel Boloş.

Citeşte şi: Fraţii Micula pregătesc prima investiţie imobiliară majoră în Bucureşti