APADOR-CH, despre referendum: Demersul nu va avea urmări juridice şi cu atât mai puţin influenţe asupra luptei anticorupţie

„A „interzice” amnistia sau graţierea pentru o categorie de infracţiuni, cum cere întrebarea nr. 1, presupune o modificare a Constituţiei. Pentru asta e nevoie ca Parlamentul să adopte o lege şi apoi să organizeze alt referendum, ca să întrebe poporul (din nou) dacă e de acord. (…) Tot întrebarea 1 se limitează surprinzător la faptele de corupţie prevăzute în Codul penal (mita şi traficul de influenţă), pierzând din vedere un spectru mai larg de fapte asimilate corupţiei şi prevăzute în legea anticorupţiei, care deci ar putea fi amnistiate”, susţin reprezentanţii APADOH-CH, într-un comunicat de presă transmis marţi.

Asociaţia constată că au fost stabilite două întrebări, care, în realitate, sunt patru, întrucât întrebarea nr. 2 conţine, în mod vizibil, trei întrebări: una priveşte interzicerea ordonanţelor de urgenţă care să modifice Codul penal (=domeniul infracţiunilor şi pedepselor), alta  priveşte interzicerea ordonanţelor de urgenţă care să modifice legea organizării judiciare (=Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară), iar alta vizează posibilitatea atacării directe a ordonanţelor de urgenţă şi de către alte entităţi decât cea care o poate face în prezent (în prezent, doar Avocatul Poporului poate ataca direct la Curtea Constituţională ordonanţele de urgenţă).

Cu privire la întrebarea nr. 1, asociaţia se întreabă cum se poate realiza „interzicerea” amnistiei sau graţierii pentru anumite categorii de infracţiuni, altfel decât printr-o revizuire (=modificare) a Constituţiei, având în vedere că actuala Constituţie nu prevede nicio restricţie cu privire la infracţiunile care pot fi amnistiate sau graţiate?

Totodată, APADOR-CH arată că nu sunt acoperite în întrebare infracţiunile asimilate corupţiei, care sunt anchetate tot de DNA, infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar şi infracţiuni la fel de grave sau chiar mai grave decât cele de corupţie, precum omorul, violul, tâlhăria, pedofilia, terorismul, traficul de droguri, traficul de persoane.

Alte articole

Viorel Cataramă face noi declaraţii şocante: „Eu sunt convins că, pentru ceea ce a făcut Klaus Iohannis, pentru lovitura de stat pe care a dat-o, acesta va face puşcărie tot restul vieţii”

Autoturismul Audi A6 folosit de Klaus Iohannis pe când era primar a fost vândut la licitație. Prețul incredibil oferit de cumpărător pentru mașina cu numai 120.000 de kilometri GALERIE FOTO

Reprezentanţii APADOR-CH adaugă că, prin comasarea a trei întrebări într-una singură (întrebarea 2), se limitează, paradoxal, dreptul cetăţenilor de a-şi exprima voinţa în cadrul referendumului, ei neavând posibilitatea de a răspunde diferit la fiecare din cele trei întrebări.

În opinia asociaţiei, introducerea de noi cazuri în care se interzice adoptarea ordonanţelor de urgenţă se poate face doar prin revizuirea (modificarea) Constituţiei, ceea ce nu se poate face, deocamdată, prin organizarea unui referendum consultativ, ci printr-o altă procedură, care este prevăzută expres în legea fundamentală, respectiv: adoptarea de către Parlament a unei legi de revizuire (modificare) a Constituţiei, lege care apoi trebuie supusă unui alt tip de referendum decât cel consultativ, adică unui referendum pentru revizuirea Constituţiei.
„Ca o soluţie pentru viitor, APADOR-CH consideră că e nevoie de o reglementare mai clară şi mai previzibilă a efectelor/forţei unui referendum consultativ, ceea ce ar da mult mai multă încredere cetăţeanului că prezenţa sa la votul pentru referendum are efecte reale. De exemplu, s-ar putea prevedea în Constituţie că orice referendum validat are forţă general obligatorie (este considerat referendum decizional) şi că va trebui transpus direct în legislaţie, de parlament, într-un anumit termen, de exemplu, de cel mult 1 an de la data validării referendumului, sub sancţiunea dizolvării de drept a parlamentului”, mai scrie în comunicat.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat în 25 aprilie decretul referitor la întrebările pentru referendum.

Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări:

1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

Data referendumului este 26 mai 2019, în ziua desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European.