Aplicaţiile sunt gândite să vină în ajutorul şoferilor în diferite condiţii de vizibilitate redusă, cum ar fi noaptea, pe timp de ceaţă sau atunci când un pieton este greu de văzut din cauza faptului că se „ascunde” după o maşină, un stâlp sau un alt obiect, potrivit Agerpres.

Echipa de tineri cercetători a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca derulează aceste studii în cadrul proiectului Comosef, care are o finanţare europeană în valoare de 1,5 milioane de lei. Primele rezultate sunt aşteptate să apară în cursul anului viitor.

Alte Articole

Sorin Cîmpeanu: E nevoie de educaţie sexuală în școli. Strategia ...

Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei: „Insistenţa ...

Ministrul Educaţiei explică de ce a schimbat data concursului ...

„Proiectul Comosef este unul cu finanţare europeană de 1,5 milioane de lei şi urmăreşte dezvoltarea unor aplicaţii de asistare a conducerii pe dispozitive mobile – telefoane sau tablete şi de recunoaştere a pietonilor din imagini infraroşii. Pe dispozitivele mobile avem alte două componente, una care se referă la detecţia pietonilor în scene de trafic, mai ales urban, a doua fiind de detecţie a ceţei din imagini, pentru a-l informa pe şofer care este distanţa de vizibilitate până la maşina din faţă şi a adapta viteza la condiţiile de trafic şi reconstrucţia imaginii”, a explicat Mihai Negru, cercetător la UTCN.

Practic, fiecare situaţie în parte – noapte, ceaţă, detectarea pietonilor care sunt greu de văzut – necesită folosirea unei anumite soluţii de „curăţare” a imaginii.

În cazul ceţei, aplicaţia încearcă să recupereze detaliile şi să reconstruiască imaginea, astfel încât aceasta să apară conducătorului auto cât se poate de clară. Practic, detaliile reprezintă elemente foarte importante pentru şofer, respectiv eventuali pietoni, sau obstacole.

„Din algoritm noi putem să-i spunem şoferului care e distanţa de vizibilitate şi în funcţie de ea putem să-i spunem cam care ar trebui să fie viteza adaptată la condiţiile de trafic. Ideea este că foarte multe accidente se fac pentru că şoferii au impresia că văd bine şi merg cu viteză prea mare„, a spus Mihai Negru. El a subliniat că mai ales în afara oraşului sau pe autostradă o asemenea aplicaţie poate fi foarte utilă. Cercetătorul a precizat că algoritmul de detecţie a ceţei a fost deja portat pe tablete, dar aplicaţia este încă în curs de dezvoltare.

În cazul în care aplicaţia va fi lansată şi către public, şoferii vor avea nevoie de un suport fixat pe parbriz, în care să monteze tableta cu aplicaţia, iar aceasta va furniza informaţiile necesare asistării pe timp de ceaţă.

Cea de-a doua aplicaţie din cadrul acestui proiect este destinată asistării şoferilor pe timp de noapte şi foloseşte dispozitive care au camere cu infraroşu. Acestea detectează căldura emanată de corpul uman sau de cel al animalelor, pentru a-i face vizibili pe pietoni. Unul dintre neajunsurile camerei cu infraroşu este aceea că vara este mai puţin eficientă din cauza temperaturii ambientale foarte ridicate.

Camera se montează în exteriorul maşinii şi este capabilă să detecteze un pieton aflat la o distanţă de aproximativ 50 de metri de maşină.

Raluca Brehar, cercetătorul care se ocupă de această aplicaţie, a explicat că aplicaţia este foarte utilă atunci când şoferul conduce pe timp de noapte, dar afară este şi ceaţă, sau ploaie, sau viscol, iar vizibilitatea este astfel extrem de mult îngreunată.

„Camera se poate lega la display-ul maşinii şi detectează pietonul pe care şoferul nu l-ar vedea altfel şi ar putea să îl accidenteze. Se poate calcula care este distanţa pietonului faţă de maşină, acesta fiind încadrat într-un dreptunghi galben, iar sistemul va putea emite un avertisment sonor pentru şofer şi îl va încadra pe pieton în dreptunghi roşu, dacă este un pericol„, a explicat Raluca Brehar.

Cercetătorii şi-au propus inclusiv să combine sistemele – respectiv cel cu infraroşu cu unul de stereo-viziune (care foloseşte două camere) – pentru a putea obţine o imagine cu acurateţe ridicată, în condiţii diverse şi chiar dificile de vizibilitate.

„Se aduce o performanţă mult mai crescută decât o au acum aplicaţiile luate separat. Când e cald afară, detectarea pietonilor cu infraroşu nu mai are performanţe bune, dar aceştia pot fi identificaţi cu sistemul de stereo-viziune„, a mai spus Brehar.

Tot în cadrul proiectului Comosef se mai fac cercetări şi pentru o aplicaţie de detecţie a pietonilor în trafic. Aceasta devine utilă în momentul în care pietonul este obturat de un obstacol, iar şoferului fiindu-i greu să-l vadă, l-ar putea accidenta. Aplicaţia este de asemenea gândită pentru o tabletă sau un smartphone care ar trebui fixat într-un suport pe parbrizul maşinii, pentru a se putea folosi camera dispozitivului. Apoi, cu ajutorul softului, aparatul emite o avertizare atunci când un pieton ajunge la o distanţă considerată periculoasă.

În prezent, se lucrează la mărirea numărului de cadre pe secundă folosite, care vor duce automat la o mărire a acurateţii imaginii, precum şi la crearea unei baze de imagini cât mai mari cu situaţii concrete din trafic, care vor constitui practic „experienţa” softului.

„Am reuşit să implementăm o abordare care merge rapid şi pe tabletă cu 15 cadre pe secundă. Încercăm îmbunătăţirea timpilor de execuţie şi acurateţea, pentru a detecta cât mai mulţi pietoni în situaţii cât mai dificile. Pot apărea şi cazuri de pietoni acoperiţi pe jumătate, care sunt un potenţial pericol şi care stau după maşini parcate, gata să traverseze strada. Un alt caz este identificarea pietonilor în condiţii dificile de iluminare, cum ar fi atunci când soarele îi intră şoferului în ochi„, a explicat şi Arthur Costea, de asemenea cercetător în cadrul proiectului Comosef.

Echipa de cercetători lucrează la acest proiect în parteneriat cu mai multe firme din lume, din ţări precum Finlanda, Luxemburg, Coreea de Sud, Turcia, Spania şi Franţa. De asemenea, partener în acest proiect este şi firma clujeană Arobs.