Arheologii au fost uluiţi de descoperirea unei truse medicale dacice la Sarmizegetusa

Trusa medicală a fost descoperită de arheologi în timp ce lucrau la dezvelirea teraselor IV şi V din Sarmizegetusa Regia, operaţiune care a dus la descoperirea unor edificii, dar şi a unor artefacte preţioase.

Printre acestea din urmă s-au numărat rămăşiţele vasului antic uriaş, ştampilat cu inscripţia „Decebalvs per Scorilo” şi ale unei truse antice, în care se aflau mai multe ustensile medicale.

„Trusa medicală am descoperit-o cu ocazia dezvelirii uneia dintre terasele Dealului Grădiştii, loc pe care era aşezat oraşul Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Printre ruinele unei locuinţe distruse cu ocazia celui de-al doilea război al lui Traian (105 – 106 d. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu mâner de fier. Caseta cuprindea: o pensetă de bronz, o lamă de cuţit din fier cu apărători de bronz, o placă formată din cenuşă vulcanică presată şi cinci mici borcănaşe de lut ars”, afirma Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Civilizaţia geto-dacilor”, (Bucureşti, Dacica, 2008).

Trusa chirurgicală a dacilor În raportul cercetărilor arheologice din anul 1955, arheologul oferea mai multe detalii despre contextul descoperirii care oferea publicului, potrivit mărturiei sale, dovada cea mai elocventă a existenţei unei chirurgii traumatologice la daci.

Alte articole

N-avem de la daci doar ”brânză” și ”viezure”. Alte peste 150 de cuvinte din limba lor sunt folosite și astăzi!

Mămăligă fără mălai. A fost dezvăluită reţeta secretă a dacilor, ce ingredient foloseau

„În campania din 1955 s-a dezvelit numai aproximativ jumătate din suprafaţa terasei. De pe acum putem spune că pe terasa V avem o locuinţă destul de bine păstrată, de formă rotundă sau ovală, construită din chirpici şi nu din bârne, cum au fost celel de pe terasele II şi IV. Printre obiectele descoperite în această locuinţă de pe terasa V trebuie să menţionăm o trusă. Pe vatra casei au fost descoperite o pensă de bronz, o lamă de cuţit din fier, cinci vase de dimensiuni foarte mici şi o placă formată din cenuşă vulcanică.

Toate aceste piese au fost conţinute într-o casetă de lemn, distrusă în incendiul care a pus capăt locuinţei. Din casetă, în afară de cărbune, s-a mai păstrat mânerul îngrijit lucrat din fier şi câteva fragmente din brâul de bronz care înconjura întreaga casetă. Trebuie să menţionăm că toate obiectele au fost găsite grupat, într-un loc, la o distanţă foarte mică unele de altele. Firesc se pune întrebare la ce au servit aceste obiecte”, arăta arheologul Ion Horaţiu Crişan, potrivit Adevarul.

Citeşte şi: Fosta soţie a lui Bogdan Stelea s-a măritat în Dubai. Primele imagini de la eveniment

Micile vase descoperite între rămăşiţele trusei medicale ar fi fost recipiente în care erau păstrate substanţele folosite pentru tratarea bolnavilor. Cenuşa vulcanică, fin granulară, ar fi provenit de la vulcanii din zona mediterană Vezuviu, Etna sau Stomboli, adăuga arheologul.

„Din punct de vedere chimic conţine silicaţi. Atât compoziţia chimică, cât şi cea fizică, fac ca această masă de pulbere să fie foarte potrivită pentru un tratament absorbant. Şi în medicina modernă, caolina, botus alba, terra ammoniaca etc. se folosesc ca absorbanţi atât în terapia modernă, cât şi la tratamentul plăgilor”, scria autorul raportului cercetării arheologice.

Trusa medicală din Sarmizegetusa Regia a fost singura astfel de trusă antică descoperită pe teritoriul României. Ea ar fi putut conţine şi alte ustensile, mai mici, care nu s-au păstrat, preciza I. H. Crişan. Piesele de import ale trusei medicale arătau că dacii aveau legături strânse cu civilizaţiile mediteraneene ale vremii. O ipoteză prezentată de arheolog a fost că trusa putea fi folosită de un preot dac, care cunoştea o medicină empirică, însă nu era exclus că trusa medicală din Sarmizegetusa Regia să fi fost fi folosită de un vindecător străin venit în Dacia.

„Un greco – roman, fie special chemat, fie fugit din armata romană… Nu este exclus să fie vorba de un sclav făcut prizonier în luptele dacilor cu romanii. Chiar dacă persoana vindecătorului este străină, acest lucru nu diminuează cu nimic valoarea deosebită a acestei descoperiri. Indiferent cine era cel care practica medicina, un fapt rămâne stabilit, şi anume că pe baza acestei descoperiri puteam afirma că dacii aveau cunoştiinţe de terapie şi că practicau o medicină empirică”, afirma Ion Horaţiu Crişan.

Existenţa trusei în Sarmizegetusa Regia confirma puterea de asimilare a dacilor, care împrumutau şi îşi adaptau în manieră originală tot ce era mai bun în civilizaţia şi în cultura altor popoare, adăuga autorul. În Sarmizegetusa Regia au fost descoperite şi cârlige, cărora arheologii le-au indicat o posibilă utilizare în medicină, pentru a ridica marginile unei plăgi sau a depărta ţesuturile în timpul unei operaţii chirurgicale.

Citeşte şi: Trucul genial care îţi face rufele pufoase şi alungă mirosul neplăcut din maşina de spălat