Armata israeliană a cucerit orașul Khan Yunis și îl vânează pe liderul Hamas în Fâșia Gaza

Prevăzând un „colaps total al legii şi ordinii în curând” în Gaza, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut din nou o încetare a focului umanitară, primind o respingere dură din partea Israelului. Guvernul israelian a autorizat, totuşi, livrarea unui „supliment minim” de combustibil în Gaza pentru a evita un „colaps umanitar” şi epidemii.

Angajat din 27 octombrie într-o ofensivă terestră împotriva Hamas în nordul Gaza, în paralel cu campania sa de lovituri aeriene masive, Israelul şi-a extins operaţiunile terestre la întregul teritoriu palestinian mic şi suprapopulat. Populaţia civilă este forţată să se mute într-o zonă din ce în ce mai înghesuită la Rafah, de-a lungul frontierei egiptene.

În Khan Yunis, cel mai mare oraş din sudul Fâşiei Gaza, soldaţii israelieni, vehiculele blindate şi buldozerele au ajuns în centrul oraşului, potrivit martorilor. Armata israeliană a afirmat miercuri seară că a „străpuns liniile de apărare ale Hamas”, a „eliminat un număr de terorişti” şi a distrus aproximativ „30 de intrări de tuneluri”.

La căderea nopţii, nori groşi de fum negru şi flăcări continuau să se ridice din Gaza. În timpul zilei, dâre de rachete trase spre Israel dinspre Rafah, în sudul micului teritoriu palestinian, au împânzit cerul.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că forţele israeliene „înconjoară casa lui (Yahya) Sinouar”, liderul Hamas din Gaza din Khan Yunis.

Citește și: Lovitură pentru Zelenski. Casa Albă aproape a rămas fără bani şi ar putea sista ajutorul militar către Ucraina

„Sinouar se ascunde sub pământ”, a declarat ulterior Daniel Hagari, un purtător de cuvânt al armatei, referindu-se la tunelurile Hamas de sub Gaza.

Armata israeliană a anunţat, de asemenea, descoperirea în nordul teritoriului, „în inima populaţiei civile”, în apropierea unei clinici şi a unei şcoli, „a unui depozit de arme foarte mare”, considerând că este „o dovadă în plus” a utilizării de către Hamas a „scuturilor umane”. De asemenea, a afirmat că a ucis până în prezent „jumătate din comandanţii” Hamas.

Pe canalul său Telegram, mişcarea islamistă palestiniană a precizat că aripa sa armată, brigăzile Ezzedine al-Qassam, „luptă violent împotriva forţelor de ocupaţie pe toate liniile de incursiune în Fâşia Gaza”.

„Întregul oraş este distrus şi bombardat neîncetat. Mulţi oameni sosesc dinspre nord în condiţii dezastruoase, fără adăpost, căutându-şi copiii’, a declarat pentru AFP Hassan Al-Qadi, un locuitor din Khan Yunis care a fost mutat mai la sud, la Rafah, un oraş la graniţa cu Egiptul.

În condiţiile în care bilanţul morţilor este în creştere, rezervele de alimente sunt reduse şi mii de persoane strămutate au rămas în mizerie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat în legătură cu o „prăbuşire totală a legii şi a ordinii în curând” în Gaza.

Pentru prima dată în mandatul său, Guterres a folosit o procedură rară, articolul 99 din Carta ONU, care îi permite să „atragă atenţia” Consiliului de Securitate asupra unei probleme care „ar putea pune în pericol menţinerea păcii şi securităţii internaţionale”. Potrivit mai multor diplomaţi, Consiliul de Securitate urmează să se reunească vineri pentru a examina acest apel.

„Mandatul lui Guterres este un pericol pentru pacea mondială”, a replicat şeful diplomaţiei israeliene, Eli Cohen, pe X (fostul Twitter), argumentând că activarea articolului 99 şi apelul la încetarea focului „constituie un sprijin pentru organizaţia teroristă Hamas”.

Potrivit Ministerului Sănătăţii din Hamas, 16.248 de persoane, dintre care 70% femei, copii şi adolescenţi, au fost ucise din 27 octombrie în Fâşia Gaza de bombardamentele israeliene.

Citește și: Lovitură grea pentru Zelenski! Republicanii au blocat legea de finanţare care includea ajutoare pentru Ucraina şi Israel

Acestea au fost lansate ca represalii la un atac fără precedent comis în 7 octombrie de comandouri Hamas infiltrate din Gaza, care a ucis 1.200 de persoane, majoritatea civili, în Israel, potrivit autorităţilor.

Potrivit guvernului israelian, 138 dintre cei aproximativ 240 de ostatici răpiţi în Israel la 7 octombrie sunt încă reţinuţi în Gaza, după ce la sfârşitul lunii noiembrie au fost eliberaţi 105 ostatici, dintre care 80 în schimbul a 240 de prizonieri palestinieni deţinuţi de Israel, în cadrul unui armistiţiu de şapte zile.

Israelul a promis că va distruge mişcarea islamistă palestiniană aflată la putere în Gaza din 2007, care este considerată organizaţie teroristă de către Statele Unite, Uniunea Europeană şi Israel.

Cu toate acestea, guvernul israelian a aprobat miercuri o „livrare minimă de combustibil – necesară pentru a evita un colaps umanitar şi izbucnirea unor epidemii – în sudul Fâşiei Gaza”, a anunţat biroul premierului pe X. Cantitatea livrată va fi „stabilită pe parcurs” în funcţie de situaţia umanitară, a adăugat acesta.

Anunţul Israelului vine la două zile după ce principalul său aliat, Statele Unite, a cerut ca mai mult combustibil să fie permis în Gaza.

Potrivit ONU, 1,9 milioane de persoane, aproximativ 85% din populaţie, au fost strămutate din cauza războiului din Fâşia Gaza, unde mai mult de jumătate din locuinţe au fost distruse sau avariate de bombardamentele israeliene.

ONU a calculat că 30% din teritoriu se află în prezent sub ordinul zilnic de evacuare israeliană şi consideră „imposibilă” crearea unor zone sigure pentru primirea civililor care fug din calea luptelor.

Oraşul Rafah, situat la graniţa cu Egiptul, este singurul loc în care se mai distribuie ajutor umanitar, deşi în cantităţi limitate, potrivit ONU. Miercuri, 80 de camioane cu alimente şi combustibil l-au accesat, faţă de o medie de 170 pe zi în timpul pauzei în vigoare între 24 şi 30 noiembrie şi 500 înainte de 7 octombrie, a precizat Biroul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (Ocha) în actualizarea sa zilnică.

Citește și: Putin şi Xi Jinping, încleştarea anului. Marea surpriză ar putea veni din SUA