Asociaţiile de părinţi reclamă faptul că „declaraţia pe proprie răspundere nu e conformă cu competenţele medicale ale părinţilor”

Asociaţiile de părinţi mai vor să ştie motivul pentru care Ministerul Sănătăţii “refuză ca familia elevilor că poată opta ȋntre ȋnvăţământul on-line şi cel clasic, așa cum reiese din draftul ordinului”. Totodată, reprezentanţii asociaţiilor de părinţi atrag atenţia că “declaraţia pe proprie răspundere care implică atragerea răspunderii penale nu este conformă cu competenţele medicale ale părinţilor”.

Aceştia spun că, deşi înţeleg necesitatea unui triaj de bază efectuat în sânul familiei, decizia finală ar trebui să aparţină cadrelor medicale din fiecare unitate de învăţământ.

“Ȋnţelegem necesitatea unui triaj observaţional făcut la nivelul familiei, dar decizia finală ar trebui să aparţină asistenţilor medicali şcolari care ar trebui să existe la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ”, afirmă FNAP-IP.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeste si Klaus Iohannis a promulgat legea care pregăteşte învăţământul pentru STAREA DE URGENŢĂ

Alte articole

Vouchere de vacanță 2025. Profesorii își plătesc integral vacanța, după care aduc factura și completează o declarație pe propria răspundere

Redăm, mai jos, scrisoarea integrală a (FNAP-IP) către Ministerul Sănătăţii

„Către Ministerul Sănătăţii,

În atenţia Domnului Ministru Nelu Tătaru,

Referitor la Ordinul pentru aprobarea Normelor privind instituirea de măsuri sanitare și de protecție în unitățile de învățământ în perioada pandemiei COVID-19

Stimate Domnule Ministru,

Având ȋn vedere draftul ordinului pentru aprobarea Normelor privind instituirea de măsuri sanitare și de protecție în unitățile de învățământ în perioada pandemiei COVID-19 şi ţinând cont de nemulţumirea şi confuzia părinţilor cu privire la ȋnceputul anului şcolar, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP) solicită următoarele informaţii:

• situaţia referitoare la numărul de copii și tineri (grupa de vârstă 2 – 19 ani) infectaţi cu SARS-CoV2 şi care au făcut COVID-19 de la ȋnceputul stării de urgenţă şi până acum:

– numărul total de cazuri pozitive;

– numărul copiilor și tinerilor asimptomatici;

– numărul total de copii și tineri cu boala manifestă;

– numărul de copii și tineri cu boli asociate;

– numărul de copii și tineri cu cazuri grave (ATI)/decedaţi;

– informaţii pe grupe de vârstă (2-6 ani – grădiniţă; 6-10 ani şcoală primară; 10 –15 ani şcoală gimnazială; 15 –19 ani liceu)

– bolnavi/ cu boli asociate/ cazuri grave (ATI)/ decedaţi;

– informaţii pentru fiecare judeţ ȋn ceea ce priveşte situaţia copiilor și tinerilor infectaţi cu SARS-CoV2 care au făcut COVID-19.

• procentul de copii și tineri din grupa de vârstă 2 –19 ani, raportat la numărul total de persoane bolnave de COVID-19, astfel:

– procentul de copii și tineri (2 – 19 ani) asimptomatici, din numărul total de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR;

– procentul de copii (2 – 19 ani) cu forme uşoare şi medii de boala COVID-19, din totalul de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR;

– procentul de copii (2 – 19 ani) cu forme grave (internate ȋn ATI) raportat la:

– numărul total de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR;

– numărul total de persoane cu COVID-19 internate în ATI;

– procentul de copii (2 – 19 ani) decedaţi din numărul total de personae decedate din cauza COVID-19.

• intervalul de timp în care un copil/un tânăr din grupa de vârstă 2 -19 ani a fost internat ȋn spital, după cum urmează:

– numărul minim de zile de spitalizare;
– numărul maxim de zile de spitalizare;
– numarul mediu de zile de spitalizare.

• studii realizate la nivel naţional, european sau prin intermediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, referitoare la infectarea cu SARS-CoV2 a copiilor: cât de repede se infectează, cât de repede transmit virusul, dacă ȋl transmit etc., studii care pot ajuta părinţii să ȋnţeleagă mai bine posibilitatea ȋmbolnăvirii copiilor şi a transmiterii virusului către alţi copii sau adulţi.

Considerăm că astfel de situaţii/studii pot ajuta familiile pentru a lua o decizie ȋn privinţa participării fizice a copiilor la şcoală sau pentru a ȋnţelege de ce s-a luat hotărârea că şcoala poate ȋncepe prin aplicarea scenariului verde.

• motivul pentru care Ministerul Sănătăţii refuză ca familia elevilor că poată opta ȋntre ȋnvăţămantul on-line şi cel clasic, așa cum reiese din draftul ordinului.

De asemenea, vă atragem atenţia că declaraţia pe proprie răspundere care implică atragere răspunderii penale nu este conformă cu competenţele medicale ale părinţilor.

Citeste si Ministrul Sănătăţii, despre DECLARAŢIA PE PROPRIA RĂSPUNDERE din şcoli: „Părintele îşi cunoaşte cel mai bine copilul”

Ȋnţelegem necesitatea unui triaj observaţional făcut la nivelul familiei, dar decizia finală ar trebui să aparţină asistenţilor medicali şcolari care ar trebui să existe la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ.

FNAP-IP doreşte ca Ministerul Sănătăţii să colaboreze faptic, nu doar scriptic, cu reprezentanţii UAT-urilor şi unităţilor de ȋnvăţământ, prin Consiliile de Administraţie, astfel ȋncât să fie ȋndeplinite ȋn totalitate cerinţele draftului emis, mai exact prin implicarea directă a unor reprezentanţi ai Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP). Din păcate, constatăm că reprezentanţii DSP-urilor ȋşi exercită doar funcţia de control, ignorând-o pe cea de ȋndrumare.

Considerăm că rolul Ministerului Sănătăţii nu trebuie să se limiteze doar la elaborarea unui document/draft fără asumarea de responsabilităţi, impunând doar direcţii pentru părinţi şi conducerile unităţilor şcolare fără a acţiona ȋn plan local, prin experţii Direcţiilor de Sănătate Publică.

Vă rugăm să primiţi, stimate Domnule Ministru, expresia ȋntregii noastre consideraţii

Președinte FNAP-IP,

Iulian Cristache”