Astărăstoae: Istoricul medical al pacienţilor nu trebuie să apară pe card. E un instrument periculos

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, a spus, miercuri seară, la Bistriţa, la o întâlnire cu medicii bistriţeni care s-au reunit la Zilele medicale bistriţene, că un card este „un instrument periculos pentru democraţie”, potrivit Mediafax.

„Într-o ţară cu o democraţie formală cum e România, în care lumea a uitat tradiţia democratică, în care frica şi conflictul este modul de trai, un card este un instrument periculos pentru societate şi pentru democraţie, pentru că el nu e protejat şi politicienii noştri, decidenţii noştri nu au experienţa democraţiei. Poate fi utilizat împotriva cetăţeanului. Aşa cum acum toată lumea e ascultată şi apar stenograme şi se pot distruge vieţi, la fel şi cardul poate fi utilizat. El nu trebuie să cuprindă decât nume, prenume, faptul că a plătit sau nu, dar nu şi istoricul medical al pacienţilor, deoarece e o relaţie între medic şi pacient, şi nu între cel care plăteşte”, a declarat Vasile Astărăstoae.

Preşedintele Colegiului Medicilor din România l-a dat ca exemplu pe dr. Vasile Cepoi, care a demisionat din Guvern pentru că Agenţia Naţională de Integritate a declarat că există suspiciuni asupra sa.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„După o anchetă pe care a făcut-o DNA, DLAF, toate organismele, i-au dat că nu există acea faptă, dar dr. Cepoi nu mai este ministru. (…) Era deja criminal de război, voiau să-l împuşte pe un om care avea competenţă şi ştia ce înseamnă sistemul. Nu mai e”, a spus Astărăstoae.

Alte articole

Ce trebuie să facă românii care își pierd Cardul de Sănătate. Cum se obține adeverința înlocuitoare și cât durează până la primirea noului card

Alexandru Rogobete: Un procent ridicat de români cred că prin cartea electronică de sănătate vor fi microcipați

Întrebat ulterior de jurnalişti în legătură cu problema cardurilor de sănătate, Astărăstoae a spus că va lupta pentru ca acestea să nu conţină informaţii medicale ale pacienţilor.

„La nivel european, inclusiv Consiliul Europei a atras atenţia că nu este bine să concentrăm datele şi mai mult chiar există o declaraţie a Comitetului privind Drepturile Omului în care se spune că lupta împotriva corupţiei şi terorismului nu trebuie să fie un motiv pentru care să facem abuz de informaţii pe sisteme informatice, pentru că ele pot duce la o limitare a democraţiei şi a libertăţii”, a afirmat preşedintele CMR.

În opinia acestuia, cardurile de sănătate trebuie să conţină doar informaţii care ţin de controlul financiar.

„Trebuie să conţină: nume, prenume, plăţile care s-au făcut, dacă pacientul e asigurat sau nu şi serviciile care au fost decontate”, a adăugat acesta, dând ca exemplu candidatura, în 1996, a „unei persoane dintr-un centru universitar”, iar în presă a apărut că fusese internat într-un spital de psihiatrie cu o depresie, când era student în anul III. „Acea persoană s-a retras din cursă, alţii au luat concursul. Deci informaţiile medicale sunt periculoase”, a declarat el.

Totodată, preşedintele CMR a spus că, în ceea ce priveşte distribuitorii de carduri, aceştia nu ar trebui să fie medicii de familie, decât dacă ei doresc acest lucru.

CNAS a lansat, în 19 decembrie 2012, primele carduri electronice active, acestea fiind primite de doi arădeni aleşi aleator, care nu le vor putea utiliza însă decât după ce toţi furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor, cel mai probabil din 2014.