UPDATE: Atac violent al fortelor azere asupra combatanţilor armeni VIDEO

UPDATE: Trei elicoptere ale forțelor aeriene azere au fost doborâte în Karabakh. Reprezentantul Ministerului Apărării din Armenia, Artsrun Hovhannisyan, a anunțat acest lucru joi dimineața. „În general, noaptea și dimineața devreme, Forțele Armate din Azerbaidjan au pierdut 350-360 de oameni uciși, iar 600 au fost răniți. Trei elicoptere au fost doborâte, inclusiv cel care a căzut pe teritoriul Iranului, despre care am raportat recent” , a declarat Hovhannisyan, potrivit RIA Novosti.

Cu toate acestea, Azerbaidjanul respinge informațiile, cel puțin în privința elicopterului prăbușit în Iran. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a negat informațiile despre un elicopter al forței aeriene doborât în Nagorno-Karabakh și prăbușit în Iran

De asemenea Procuratura Generală din Azerbaidjan a raportat joi, 1 octombrie, despre moartea a 16 persoane și rănirea a 55 de civili azeri de la începutul escaladării tensiunii în zona conflictului din Nagorno-Karabakh. „Ca urmare a bombardamentelor de artilerie de către forțele armate armene ale teritoriilor dens populate de populația pașnică azeră, 16 civili au fost uciși și 55 răniți”, a declarat serviciul de presă al Procuraturii Generale. Potrivit ministerului, au fost cauzate daune grave și 163 de clădiri rezidențiale au fost afectate, precum și 36 de obiecte civile. „În prezent, procurorii efectuează toate măsurile de investigație și operaționale posibile în condiții de luptă”, se arată în comunicatul de presă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Nagorno-Karabakh este parte din Azerbaidjan, dar populația este majoritar armeană. Uniunea Sovietică a văzut o creștere a tensiunilor în anii 1980, Nagorno-Karabakh a votat să devină parte din Armenia – provocând un război care a luat sfârșit în 1994.

Alte articole

Momentul stânjenitor pentru premierul Armeniei: porumbelul păcii a refuzat să zboare VIDEO

Macron a cântat melodia ”La Boheme” acompaniat la tobe de premierul armean Pașinian

De atunci, Nagorno-Karabakh a rămas parte din Azerbaidjan, dar este controlată de separatiștii etnici armeni susținuți de guvernul Armean. Negocierile peste decenii, mediate de puterile internaționale, n-au adus rezultate de pace sau un tratat.

Armenia este majoritară o țară creștină în timp ce Azerbaidjanul este musulmană. Turcia are legături strânse cu Azerbaidjanul, în timp ce Rusia este un aliat cu Armenia – dar are, de asemenea, relații bune cu Azerbaidjanul.

Atât timp cât „nu vedem clar că trupele armene părăsesc teritoriul Azerbaidjanului, ne vom continua operaţiunea militară legitimă”, a indicat reprezentanţa azeră de pe lângă Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), al cărei „Grup de la Minsk” este mediatorul conflictului încă din anii 1990.

Luptele au continuat miercuri între Azerbaidjan şi forţele din regiunea Nagorno-Karabah, provincie azeră locuită de o majoritate de etnici armeni, a patra zi după reizbucnirea confruntărilor, cele mai înverşunate de după încetarea focului în 1994, pe fondul unor tensiuni diplomatice în creştere, în special între Franţa şi Turcia, relatează Reuters.

Confruntările, pentru care fiecare parte dă vina pe cealaltă, s-au soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi de duminică.

Violenţele s-au extins dincolo de enclava separatistă şi ameninţă să degenereze într-un război deschis între Azerbaidjan şi Armenia, aflate în dispută de decenii cu privire la Nagorno-Karabah, într-o regiune din Caucaz traversată de conducte de petrol esenţiale pentru aprovizionarea pieţelor mondiale de petrol şi gaze.

Cele două foste republici sovietice au refuzat să înceapă un dialog marţi, alimentând temerile cu privire la implicarea puterilor regionale precum Rusia, aliată cu Armenia printr-un acord de apărare, şi Turcia, susţinătorul tradiţional al Azerbaidjanului, ţară a cărei populaţie predominant musulmană are origini comune cu turcii.

Turcia „va face ceea ce este necesar” dacă Azerbaidjanul îi va solicita ajutor militar în acest conflict, a declarat miercuri ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu.

Totodată, şeful diplomaţiei turce a acuzat Franţa, care are o importantă comunitate armeană pe teritoriul său, de sprijinirea ocupaţiei armene a Nagorno-Karabah, a cărei independenţă independenţă în 1991 nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională.

În timp ce subiectele în dispută se înmulţesc între Paris şi Ankara, în special în privinţa chestiunilor legate de suveranitate în estul Mediteranei, preşedintele francez Emmanuel Macron a calificat drept „nechibzuite” şi „periculoase” declaraţiile făcute de Ankara în sprijinul Azerbaidjanului.

Consiliul de Securitate al ONU a cerut marţi încetarea imediată a ostilităţilor în Nagorno-Karabah.

Premierul armean Nikol Pashinyan, care a avut marţi o convorbire telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin, a spus că nu ia în calcul deocamdată recurgerea la ajutorul Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) din care Armenia face parte împreună cu Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan, dar că nu exclude un astfel de demers în viitor.

Cei doi nu au evocat ipoteza unei intervenţii militare ruse, a adăugat şeful guvernului armean, o figură nu prea agreată de Kremlin, conform mass-media ruse.

Noi înregistrări video

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a publicat un videoclip cu distrugerea coloanelor militare din Nagorno-Karabakh. Videoclipul arată detectarea și impactul vehiculelor militare care se deplasează de-a lungul drumului lângă linia de contact. De asemenea, în urmă cu câteva zile Azerbaidjanul a dat publicității și alte filmări.

Citeşte şi: Alexei Navalnîi, primul interviu după externare: „Putin este în spatele tentativei de otrăvire. Altă explicaţie nu am”