„Orice lege poate fi atacată la Curte, dar eu cred că în această procedură a angajării răspunderii este vorba de o angajare a răspunderii politice a Guvernului. Faptul că Opoziția va ataca la CCR această lege nu presupune neapărat blocarea ei și eu cred că președintele poate să procedeze la promulgarea legii, pentru că în Constituție, în articolul 114, unde se vorbește despre această procedură de adoptarea a legilor, care este, repet, o procedură extraordinară, este o procedură în care lucrurile ar trebui să se desfășoare foarte rapid, pentru că asta este scopul acestei proceduri, nu este neapărat obligatoriu să aștepte răspunsul CCR, care poate să vină peste o lună, peste două sau peste două zile”, a explicat fostul președinte al CCR, menționând și faptul că termenul de soluționare la Curte este de maximum o lună.
Potrivit lui Zegrean, Guvernul a ales special procedura asumării răspunderii pentru ca bugetul să fie adoptat cât mai repede. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, atunci România va intra în anul următor fără buget. „Gândiți-vă că de asemenea Parlamentul este în ianuarie în concediu și dacă Curtea să zicem ar accepta criticile formulate de opoziție și ar trimite legea înapoi în Parlament, Parlamentul abia în februarie ar putea să se apuce să dezbată această lege. Dacă Curtea trimite legea înapoi în Parlament intrăm în procedura obișnuită, se iese din procedura angajării răspunderii și se trece la procedura obișnuită, pentru că legea s-ar duce înapoi în Parlament și acolo ar începe dezbaterile, care tocmai au vrut să fie evitate prin această procedura”, a completat Zegrean.
Potrivit fostului președinte al CCR, chiar și dacă este atacată la CCR, iar președintele României promulgă legea bugetului de stat, atunci controlul Curții ar fi unul a posteriori. După decizia CCR, dacă unele articole din lege sunt declarate neconstituționale atunci actul normativ se întoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu hotărârea magistraților Curții.
„Sigur că trebuie avut în vedere și faptul că parlamentarii aveau posibilitatea până astăzi (luni – n.r.) să depună amendamente la proiectul de lege. Guvernul trebuie să ia în seamă aceste amendamente, se propun amendamente și se resping sau se acceptă. Am avut situații când un singur parlamentar a formulat 700 de amendamente la legea bugetului și trei săptămâni Parlamentul a dezbătut acele amendamente, din care nici măcar unul nu a fost admis”, a amintit Zegrean.
Președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu a anunțat că va depune la CCR o sesizare privind un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, după ce Executivul și-a angajat răspunderea pe legea bugetului de stat pe anul 2020.
Guvernul a analizat, în ședința de luni, amendamentele depuse de partidele politice la proiectele de lege pentru care Executivul a hotărât să îşi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului (respectiv pe bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și modificările la OUG 114). Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului în care premierul va anunța amendamentele acceptate pe cele trei acte normative va avea loc tot luni, de la ora 16.00.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

Nicolae Ciucă îl contrazice pe baronul penal Lamborghini: „Nu ...

Citește și:

Bugetul de stat pe 2019, primul buget contestat de preşedinte la CCR. Zegrean: Demersul e unul logic şi constituţional