Augustin Zegrean denunţă presiuni în problema legilor siguranţei naţionale: Un judecător s-a plâns la CE

„Nu se poate ca de fiecare data (cand CCR s-a pronuntat pe legile securitatii cibernetice – n.red.) sa apara reprezentanti ai politicului sa ne spuna ce avem de facut, ca dupa aceea sa atraga atentia ca vom da socoteala, vom fi invinuiti ca daca se intimpla ceva noi vom fi trasi la raspundere”, a mai spus Zegrean. Seful CCR a refuzat sa faca public numele judecatorului care s-a plans la Comisia Europeana din cauza presiunilor.

„Institutii ale statului sau parlamentari au facut acuzatii deosebit de grave la adresa Curtii, aceste acuzatii sunt de natura a pune presiune pe judecatorii CCR”, a mai spus Zegrean.

Zegrean a nominalizat SRI printre institutiile care au pus presiune, si a citat un comunicat de presa al SRI in care judecatorii CCR erau acuzati ca, prin votul lor, au creat un vid legislativ. „Cum sa fie vid legislativ, cind noi ne-am pronuntat pe o lege care nu intrase in vigoare?”, s-a intrebat Zegrean.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, că Legea privind securitatea cibernetică este neconstituțională. Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) au admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de deputaţii PNL cu privire la Legea securităţii cibernetice, sesizare în care parlamentarii invocau faptul că actul normativ limitează dreptul la viaţă privată digitală.

Alte articole

Judecătorii CCR au respins excepțiile invocate de avocații lui Mario Iorgulescu în procesul accidentului auto din 2019

Conflict de interese la vârful comitetului pentru legile justiției? Președintele acestuia, consilier al lui Bolojan, ar fi consiliat-o și pe șefa CCR! Avocata Uscov: ”Așa înțeleg și mai bine deciziile CCR pe măsurile guvernamentale”

Judecătorii CCR au ajuns la concluzia că „întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, elemente de natură a determina încălcarea art.1 alin.(5) din Constituție, care consacră principiul legalității, şi a prevederilor art.119 din Legea fundamentală, referitoare la atribuţiile C.S.A.T.”

„De asemenea, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3), (4) şi (5) referitoare la principiul statului de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv principiul legalităţii, în art.21 alin.(1) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în art.26 privind viaţa intimă, familială şi privată şi în art.28 referitor la secretul corespondenţei, din perspectiva lipsei garanţiilor necesare respectării acestor drepturi, precum şi în art.53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Astfel, Curtea a constatat neconstituţionalitatea mai multor prevederi ale legii, printre care cele privind definirea noţiunii de „deţinători de infrastructuri cibernetice” (art.2 din lege), desemnarea Serviciului Român de Informaţii ca autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice (art.10), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la datele deţinute, relevante în contextul solicitării (art.17), lipsa reglementării prin lege a criteriilor în funcţie de care se realizează selecţia infrastructurilor cibernetice de interes naţional, cât şi a modalităţii prin care se stabilesc acestea (art.19), autoritatea care efectuează auditarea de securitate cibernetică (art.20 lit.c)), lipsa reglementării prin lege a circumstanțelor în care este necesară notificarea, precum și a conținutului acesteia (art.20 lit.c)), lipsa consacrării legale a controlului judecătoresc cu privire la actele administrative emise de autorităţile competente şi care sunt susceptibile a prejudicia drepturi sau interese legitime (art.16-23), lipsa predictibilităţii normelor referitoare la procedurile de monitorizare şi control, respectiv a celor privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor (art.27, 28, 30), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite autorităţilor competente să efectueze inspecţii, inclusiv inopinate, la orice instalaţie, incintă sau infrastructură (art.27 alin.(2)).”, se mai arată în comunicat.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

După anunaţarea deciziei CCR, deputatul Sebastian Ghiţă a declarat că o asemenea decizie reprezintă o dovadă de „iresponsabilitate maximă”, pentru care „vom plăti toţi”.