Australia anunţă o finanţare de jumătate de miliard de dolari australieni pentru refacerea şi protejarea Marii bariere de corali

Reciful, care se întinde pe circa 348.000 kilometri pătraţi de-a lungul coastei australiene şi constituie cel mai mare ansamblu de corali din lume, s-a confruntat cu episoade grave de albire din cauza creşterii temperaturii apei.

Recifele sunt ameninţate şi de activităţile industriale şi agricole, precum şi de Acanthaster planci, o stea de mare invazivă devoratoare de corali.

Prim-ministrul Malcolm Turnbull a declarat că peste 500 de milioane de dolari australieni (312 milioane de euro) vor fi deblocate pentru a ameliora calitatea apei, a lupta împotriva prădătorilor şi a consolida măsurile de refacere.

„Este o investiţie foarte importantă, menită să protejeze reciful, să-i asigure viabilitatea şi cele 64.000 de locuri de muncă care depind de el”, a declarat el.

Alte articole

Cum să câștigi 400.000 de euro pe an. Salariu fabulos, cazare și mașină, dar trebuie să te muți în acest orașel cu doar 550 de locuitori

Femeia din Australia care a învățat să trăiască fără bani. „Am descoperit că nu aveam nevoie de prea multe pentru a mă simți confortabil”

Marea barieră de corali atrage milioane de turişti şi injectează 6,4 miliarde de dolari pe an în economia naţională.

„Vrem să asigurăm viitorul recifului spre beneficiul tuturor australienilor, în special al celor care îşi câştigă pâinea” în acest sit, a adăugat Turnbull.

El a explicat, fără a furniza alte amănunte, că o parte dintre aceste fonduri vor servi luptei împotriva schimbării climatice.

Canberra, care a promis în ianuarie să aloce două milioane de dolari australieni pentru protecţia sitului în următorii zece ani, a fost criticat de ecologişti după ce a dat undă verde proiectului unei mine gigantice a grupului indian Adani în apropiere.

Din cauza dependenţei sale de energia fosilă şi de populaţia sa redusă, Australia este considerată una dintre ţările cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor de pe planetă.

Canberra s-a angajat să-şi reducă emisiile cu 26 până la 28% până în 2030, în comparaţie cu nivelurile din 2005.

Albirea este un fenomen care se traduce prin decolorarea coralilor. Sub presiunea unor factori precum încălzirea climatică, coralii supuşi stresului expulzează algele cu care au o relaţie simbiotică şi care le furnizează culoare şi energie.

Ecologiştii au salutat anunţul guvernului dar l-au acuzat că nu promovează suficient energia curată pentru a lupta împotriva principalei ameninţări, încălzirea globală.

„Oamenii de ştiinţă ştiu foarte bine ce ucide coralii. Este excesul de căldură care provine din energia fosilă care va fi consumată”, a declarat Bill McKibben, fondator al mişcării internaţionale privind climatul 350.org.

„Promovarea simultană a celei mai mari mine de cărbune din lume, în timp ce vrei să dai impresia că eşti preocupat de cel mai mare recif din lume, constituie o tentativă acrobatică pe care ar încerca-o numai o clasă politică cinică”, a adăugat el.