Austria renunţă să mai construiască autostrăzi. Încălzirea globală a determinat guvernul să cedeze presiunii ecologiştilor

„Mai multe şosele înseamnă mai multe maşini şi mai mult trafic”, a declarat miercuri ministrul pentru protecţia climei din Austria, Leonore Gewessler, responsabilă şi cu transportul. „Nu vreau să transmit un viitor betonat generaţiilor viitoare„, a adăugat reprezentanta partidului ecologist pentru a explica această alegere contestată cu virulenţă de celelalte trei mari formaţiuni politice ale ţării.

Potrivit acesteia, decizia este una „istorică” deoarece este prima dată când un guvern austriac abandonează proiecte de infrastructură pentru a-şi îndeplini angajamentele de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2040. „Îmi asum responsabilitatea„, a spus ea, citată de France24, promiţând că va ajuta la implementarea unor soluţii alternative pentru îmbunătăţirea mobilităţii.

Citeşte şi Programul guvernului Ciucă pe Transporturi: 13.000 de km de drumuri modernizate, finalizarea autostrăzilor în lucru, metrou în Cluj şi trenuri de mare viteză

La începutul anului 2020, ecologiştii au convenit să se alăture pentru prima dată unui guvern dominat de conservatori, cu condiţia de a putea influenţa politica de mediu.

Alte articole

Taxa nouă cerută de întreaga comunitate internațională. Câți români ar trebui să plătească, dacă ar fi introdusă și de guvernul de la București

CTP prevede o catastrofă după victoria lui Trump în alegerile din SUA: „Se scurg ultimii ani, poate ultimele luni. La capătul mandatului lui Trump va fi prea târziu”

Leonore Gewessler se află din acel moment în fruntea acestui mare minister, care deţine control asupra proiectelor de infrastructură. Ea a redus deja semnificativ preţurile la transportul feroviar.

Citeşte şi Lipsa de autostrăzi şi poduri din România, văzută de un general american ca o mare slăbiciune strategică în caz de conflict. „Cum pot aliaţii să intervină rapid?”

Printre proiectele a căror încetare a fost dispusă miercuri se numără un tunel de autostradă de opt kilometri contestat de mai mulţi ani de către ONG-uri, ce urma să fie săpat sub un parc naţional din Viena. Proiectul a fost susţinut de municipalitatea social-democrată, dar şi de extrema dreaptă din opoziţie şi de conservatorii de la nivel federal, care au considerat că va contribui la decongestionarea capitalei şi la crearea de locuri de muncă.