Programul de guvernare al executivului condus de Nicolae Ciucă mai menționează că se vor dezvoltarea punctele de transport multimodale astfel încât traficul de călători și transportul mărfii să se deruleze cu minimul de timpi de așteptare posibil.

Prevederile programului de guvernare PSD-PNL-UDMR pentru Transporturi:

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Cătălin Cîrstoiu, primele declaraţii după ce Ciolacu i-a ...

Andrei Baciu, președintele PNL Sector 3: Să uităm de pile, ...

Realizarea conectivității între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului IV rutier și feroviar pan-european și a implementării proiectelor de infrastructură mare din Regiunea Moldovei, pe Coridorul IX pan-european, precum și pe axa Est-Vest;
Prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței circulației;

Reorganizarea aparatului central, revizuirea structurilor sale (autorități din subordinea și sub autoritatea ministerului) și simplificarea și eficientizarea procedurilor birocratice (avizare, licențiere, control)
Aprobarea și implementarea Planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021- 2030;
Atragerea specialiștilor români care lucrează în străinătate („repatrierea”) în implementarea unor proiecte majore;

Finalizarea secțiunilor în implementare din coridoarele principale;
Lansarea contractelor de proiectare și execuție lucrări pentru toate secțiunile aferente principalelor coridoare de conectivitate;
Introducerea la finanțare a trenurilor metropolitane (de exemplu, București, Cluj-Napoca, Timișoara),  respectiv a trenurilor de lucru;
Extinderea rețelei naționale de metrou la nivelul municipiului București și dezvoltarea unei rețele de metrou la Cluj-Napoca;

Elaborarea unei Carti albastre (Blue book) pe modelul utilizat în alte state membre ale UE, care să completeze legislația privind elaborarea documentațiilor tehnico-economice, dar să reprezinte în același timp un ghid practic pentru realizarea etapelor importante din pregătirea proiectelor și să asigure corelarea între acestea, fără a se ignora niciuna dintre etapele de pregătire;

Noua coaliție de guvernare promite dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere și are în vedere stabilirea ca obiectiv ca până în anul 2030 majoritatea municipiilor să dispună de variante alternative de deviere a transportului greu de marfă care în prezent tranzitează centrul localităților, provocând numeroase daune, precum aglomerarea traficului urban, înrăutățirea calității aerului și afectarea localităților cu profil turistic.

Programul guvernării PSD-PNL-UDMR mai prevede:

Realizarea unui Registru Național al Utilajelor de Construcții astfel încât toate utilajele constructorilor sau terților să fie înregistrate iar în momentul semnării la o licitație să fie blocate în registru, fără a mai avea posibilitatea de a participa la alte lucrări decât la cele pentru care au fost înregistrate.

Revizuirea legislației naționale din domeniul gestiunii siguranței infrastructurii rutiere, prin implementarea Directivei 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului, vizând actualizarea normelor legale cu privire la evaluările de impact asupra siguranței infrastructurii rutiere, auditul de siguranță rutieră, inspecția de siguranță, precum și desfășurarea activităților de formare, atestare, instruire și perfecționare profesională a auditorilor de siguranță rutieră;

Digitalizarea principalelor activități din cadrul Autorității Rutiere Române (ARR), prin implementarea de soluții eficiente pentru depunerea în format electronic a solicitărilor curente și/sau a documentelor necesare, de către persoanele fizice și juridice, precum și înregistrarea și evidența procesării/soluționării documentelor și respectiv a solicitărilor depuse;

Implementarea facilității plății de către persoanele fizice/juridice a contravalorii tarifelor prestațiilor/ serviciilor specifice, prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

Înregistrarea, administrarea și documentarea activităților ce țin de organizarea, desfășurarea și evaluarea cursurilor de pregătire și perfecționare profesională, precum și a examinărilor susținute în condițiile legii de personalul cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere în vederea obținerii și/sau prelungirea valabilității atestatelor/certificatelor de calificare/pregătire profesională;

Creșterea vitezei de circulație pe infrastructura feroviară cu asigurarea accesibilității regiunilor și persoanelor, prin reabilitarea și modernizarea rețelei feroviare la standarde europene;
Creșterea vitezelor comerciale, prin reducerea diferenței față de viteza permisă de infrastructura feroviară;
Îmbunătățirea conectivității rețelei feroviare și dezvoltarea mobilității regionale și urbane în nodurile feroviare principale din România;
Dezvoltarea și implementarea conceptului de tren metropolitan în zona de influență a municipiilor;

Îmbunătățirea conectării la rețeaua internațională de cale ferată rapidă prin noi proiecte (de exemplu București – Cluj Napoca – Budapesta);
Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului București, prin modernizarea Inelului Feroviar București, a Complexului Feroviar București (Gara de Nord și a stației de cale ferată București Nord), conexiunea cu modurile de transport urban și periurban, realizând astfel integrarea nodurilor urbane rețeaua feroviară;

Construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj -Napoca și Constanța);
Reducerea restricțiilor de viteză de pe rețeaua feroviară și creșterea vitezelor tehnice și comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 2163 km din rețeaua feroviară – (ex. București-Craiova, Apahida-Satu Mare, Mărășești-Iași, Filiași-Simeria);
Creșterea gradului de electrificare a rețelei feroviare și demararea unui proiect complex de reabilitare a infrastructurii de cale ferată, cu finanțare multianuală și obiective precise de etapă;

Reducerea deranjamentelor la instalațiile feroviare;
Pentru atragerea unor noi segmente de populație se va analiza posibilitatea introducerii și operaționalizării conceptului de trenuri charter/vagoane special comandate/vagoane suplimentare;
Cardul TrenPlus va suferi transformări, în sensul că nu va mai fi tipărit pe suport de hârtie, ci va fi un portofel electronic. Cardul va putea fi emis atât la case, cât și în tren, prin intermediul terminalelor de taxare;
Elaborarea strategiei navale și asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre, pe toată perioada anului;

Dezvoltarea porturilor fluviale prin crearea de facilitați pentru depozitarea și operarea de containere, precum și facilități pentru transportul acestora pe Dunăre;
Creșterea competitivității firmelor romanești de transport pe apa, prin politici financiare și facilități pentru înnoirea flotelor și a utilajelor de operare portuara, astfel încât să crească viteza de transport pe apă, manipularea mărfurilor mai rapida in porturi, scăderea consumurilor de combustibili și energie electrică și reducerea emanațiilor de noxe si reziduuri;

Modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale (Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc) și conectarea porturilor, în special porturile fluviale,  la sistemele de transport rutiere si feroviare;
Dezvoltarea Portului Constanța prin promovare unui plan major de investiții, astfel încât acesta să-și atingă potențialul maxim și să își extindă hinterlandul cu perspective să devină cel mai important port din regiune;

Integrarea porturilor fluviale în circuitul turistic european în vederea dezvoltării unor circuite turistice specifice turismului fluvial, inclusiv terminalele multimodale și legăturile de infrastructură de transport între porturile fluviale;
Comasarea unor administrații în vederea reducerii birocrației, a tarifelor multiple aplicate mărfurilor, precum și a aplicării unei politici comune în ceea ce privește modul de atragere a mărfurilor pe căile navigabile interioare și a porturilor românești;

Continuarea procesului de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aeroportuare;
Dezvoltarea capacităților cargo prin construirea de terminale cargo în proximitatea aeroporturilor regionale (de ex. Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Iași, Bacău, Craiova ș.a.);

Operaționalizarea cât mai rapidă a Aeroportului Băneasa și darea lui în trafic sub conceptul de Airport City;
Implementarea unui nou sistem de taxare pe baza distanței pentru vehiculele grele (camioane) și introducerea de taxe mai mari pentru deținerea în proprietate a celor mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme / autobuze / autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului taxării ecologice;
Dezvoltarea unei rețele de stații de încărcare a autoturismelor electrice pentru a stimula mobilitatea verde;

Finalizarea proiectării și licitarea execuției lucrărilor pentru construcția Autostrăzii Ploiești-Brașov;
Realizarea unor investiții, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces);
Îmbunătățirea siguranței traficului naval prin finalizarea procesului de achiziționare de nave tehnice multifuncționale și echipamente specifice;
Achiziția de trenuri noi pentru Magistrala 5 de Metrou (13 trenuri);

Creșterea vitezelor tehnice și comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 2163 km din rețeaua feroviară – (ex. București-Craiova, Apahida-Satu Mare, Mărășești-Iași, Filiași-Simeria);

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii își mai asumă continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora, respectiv:

A3, Autostrada Transilvania;
A1, Autostrada Sibiu–Pitești;
A0, Autostrada de centură a municipiului București, inclusiv pregătirea implementării drumurilor radiale;
A10, Autostrada Sebeș-Turda – lotul 2;
DX12, Drum expres Craiova–Pitești;
Drum expres Brăila–Galați;
Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inclusiv drum de legătură;
Autostrada Lugoj – Deva (Margina – Holdea);

Citeşte şi: Cristian Ghinea, despre renegocierea PNRR: „Ar trebui motive bine întemeiate şi o argumentare solidă. Până la 31 decembrie am putea folosi 1,2 miliarde de euro”