Pe ordinea de zi a Senatului şi Camerei Deputaţilor se află mai multe proiecte de lege, depuse de aleşi, care vizează mărirea indemnizaţiei de şomaj, acordarea de pensii speciale, sporuri şi prime pentru anumiţi bugetari şi veterani de război.

Alte iniţiative legislative urmăresc implementarea unor măsuri de stimulare a învăţământului profesional, universitar şi a cercetării ştiinţifice. Şi elevii ar putea primi o veste bună, deoarece un proiect de lege aflat în dezbatere se referă la majorarea alocaţiei de stat la 200 de lei.

Alte Articole

Penalul Dumitrescu Lamborghini l-a mințit pe Ciucă și l-a ...

Guvernul pregătește noi taxe pentru români. Care sunt cele ...

Toate aceste proiecte ar urma să fie dezbătute şi supuse la vot în sesiunea ce va începe în luna februarie, într-un an în care românii vor fi chemaţi la vot şi la locale şi la parlamentare.

RomaniaTV.net vă prezintă cele mai importante proiecte depuse de parlamentari, ce se află pe ordinea de zi a celor două Camere:

1.   Şase parlamentari independenţi şi un deputat UNPR au iniţiat un proiect de lege care prevede că indemnizaţia de şomaj pentru persoanele care au cel puţin un an de cotizare va creşte cu aproximativ 100 de lei, de la 375 de lei la 450 de lei.

Proiectul prevede, de asemenea, majorarea cotelor procentuale, diferenţiate în funcţie de stagiu de cotizare, care se aplică mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare. Astfel, va creşte de la 3% la 3,6% pentru persoanele cu stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani, de la 5% la 6% pentru o cotizare de cel puţin 5 ani, de la 7% la 8,6% pentru persoanele care au cotizat cel puţin 10 ani şi de la 10% la 12% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.

Persoanele care nu au avut un loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ vor beneficia de o majorare de la 250 de lei la 300 de lei pe lună.

Proiectul de lege se află în dezbatere la Senat.

2. Senatorii UNPR, PSD şi PP-DD propun introducerea celei de-a 13-a pensii, potrivit unui proiect de lege depus, marţi, la Senat. Potrivit documentului, a 13-a pensie se acordă anual, la cerere, persoanelor care au un drept de pensie sub nivelul salariului mediu brut pe economie (2.563 lei, în iulie) şi nu realizează alte venituri.

„A 13-a pensie se stabileşte la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru toate persoanele îndreptăţite care primesc o pensie mai mică sau egală cu cuantumul acestuia. În acest moment, salariul minim brut este de 1.050 de lei.

Având în vedere constrângerile bugetare, propunem acordarea celei de-a 13-a pensii, în mod diferenţiat, numai persoanelor cu o pensie sub nivelul salariului mediu brut pe economie. Propunem ca, pentru persoanele cu o pensie mai mică sau egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, cea de 13-a pensie să fie echivalentă cu cuantumul acestuia, iar pentru persoanele care primesc o pensie în cuantum mai mare decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată şi până la salariul mediu brut, inclusiv, cuantumul se stabileşte la nivelul a jumătate din salariul minim brut pe ţară„, potrivit proiectului de lege.

3.  Un grup de senatori PSD, printre care Mihnea Costoiu şi Ecaterina Andronescu, au iniţiat un proiect de lege potrivit căruia, angajaţii din domeniul inovării şi cercetării aplicate – cercetători şi cadre didactice universitare – ar putea fi scutiţi de plata impozitului pe venit.

Contribuabilii care vor beneficia de prevederile proiectului de lege „trebuie să îndeplinească condiţiile legale de cercetător sau cadru didactic universitar”, putând fi angajaţi în institute de cercetare, universităţi, centre de cercetare şi dezvoltare sau societăţi comerciale.

Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, că România cheltuie pentru cercetare şi dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană, fiind pe ultimul loc în UE în privinţa ponderii cheltuielilor din PIB alocate acestui domeniu.

Semnatarii invocă faptul că Noul Cod Fiscal scuteşte de la plata impozitului pe venit „persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator”, categorie cărora ar trebui să i se alăture cei din cercetare.

Proiectul de lege se află pe agenda Senatului.

4.  82 de parlamentari au depus la Senat un proiect de lege privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul Serviciilor de Ambulanţă Judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

Iniţiativa legislativă reglementează obligaţiile şi drepturile personalului profesionist de intervenţie – medici, asistenţi medicali, ambulanţieri/şoferi de autosanitară şi operatori registratori de urgenţă. Iniţiatorii consideră că aceştia trebuie să dobândească un regim special având în vedere că îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebit de periculoase.

Astfel, potrivit articolului 18, personalul de intervenţie ar urma să beneficieze de „pensie specială de serviciu, cu reducerea vârstei standard de pensionare, fără penalizare, dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: vârsta minimă de 57 de ani şi o vechime de cel puţin 20 de ani în activitate ca personal operativ de intervenţie”.

Parlamentarii care au semnat proiectul de lege propun ca pensia să reprezinte 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile legale, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. La pensie au dreptul şi cei cu o vechime de 15-20 de ani, cu o diminuare de 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte. Dacă în urma actualizării cu valoarea punctului de pensie rezultă o pensie specială mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

Totodată, pe lângă salariul lunar (compus din salariul de bază, gărzi, indemnizaţii, sporuri, premii şi prime), cei care fac parte din personalul operativ au dreptul la ajutoare şi alte drepturi băneşti stabilite prin contracte colective de muncă, indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi la decontarea cheltuielilor de cazare şi transport în ţară şi străinătate, dar şi la încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă. Ei beneficiază, de asemenea, de spor pentru condiţii deosebit de periculoase pentru suprasolicitări psihice şi nervoase, stres, zgomot intens şi de lungă durată, pericol, risc fizic şi risc în traficul rutier în timpul deplasărilor în misiune şi de „concediu de odihnă suplimentar plătit pentru prevenirea îmbolnăvirii profesionale, asigurat într-o staţiune balneoclimaterică de tratament, asigurat de angajator, inclusiv transportul pe teritoriul României”. La acestea se adaugă vouchere de vacanţă, bilete de tratament şi recuperare.

Senatul este prima cameră sesizată.

5.  Senatorul PNL Corneliu Dobriţoiu a iniţiat un proiect de lege privind acordarea de sporuri şi prime pentru angajaţii din Ministerul Sănătăţii, pentru militari, poliţişti, angajaţii din penitenciare, personalul civil care lucrează în condiţii de pericol sau care intervine la calamităţi naturale.

Potrivit proiectului de lege, „pentru conditii deosebit de periculoase: leprozii, anatomie patologica, TBC, SIDA, dializa, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromuscular si neurplogica, psihiatrie, medicina legala, sectii si compartimente de ATI si de terapie intensiva,s ectii si compartimente de ingrijiri paleative, personalul incadrat in blocul operator, in punctele de transfuzii din spital, in laboratoarele de cardiologie interventionala, in laboratoarele de endoscopie interventionala, precum si medicii de specialitate chirurgicala, epidemii deosebit de grave si altele asemenea, stabilite de Ministerul Sanatatii, cuantumul sporului este de 45-85% din salariul de baza, iar pentru asistenta medicala de urgenta si transport sanitar, acordata prin serviciile de ambulanta si structurile de primire a urgentelor UPU – SMURD, UPU si CPU cuantumul sporului este de 60-100% din salariul de baza”.

Senatorul Dobriţoiu propune acordarea de prime pentru condiţii periculoase de muncă şi pentru personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil care lucreaza in conditii de pericol in unitatile de fabricare, experimentare, analiza ori depozitare a munitiilor, pulberilor, explozibililor si substantelor toxice speciale sau care executa operatiuni de depozitare, dezamorsare, manipulare, examenare ori neutralizare a acestora, precum si cel care desfasoara activitati specifice la calamitati naturale ori alte categorii de activitati in domeniul situatiilor de urgenta cu scopul salvarii de vieti omenesti si protejarii patrimoniului beneficiaza de o prima pentru conditii periculoase de munca, diferentiata in functie de gradul de pericol si de timpul efectiv lucrat in aceste locuri, calculata la solda de functie / salariul de baza astfel:

•     locuri de munca sau operatiuni deosebit de periculoase 37-50%
•     locuri de munca sau operatiuni foarte periculoase 16-30%
•     locuri de munca sauoperatiuni periculoase pana la 16%.

Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere, ca primă cameră sesizată.

6.  12 deputaţi au iniţiat un proiect de lege care prevede ca medicii care efectuează gărzi în zilele de duminică până joi, inclusiv, să primească o zi liberă plătită.

„Medicii care efectuează gărzi în zilele de duminică până joi, inclusiv, beneficiază de o zi liberă plătită conform contractului de muncă încheiat cu spitalul unde efectuează garda.

În unităţile sanitare cu specific de urgenţă, plata orelor de gardă se face la un tarif orar determinat în baza salariului net individual al funţiilor similare din cadrul compartimentelor ATI şi UPU, corespunzător gradului profesional în care personalul este confirmat prin ordin al ministrului Sănătăţii„, se arată în proiectul de lege.

Iniţiativa legislativă a fost respinsă de Senat. Camera Deputaţilor este cameră decizională.

7.  Deputaţii PNL Raluca Turcan şi Ardeleanu Sanda-Maria au iniţiat o propunere legislativă care prevede ca personalul bugetar care posedă titlul ştiinţific de „doctor” să beneficieze de un spor pentru titlul ştiinţific.

„Personalul bugetar care posedă titlul ştiinţific de „doctor” beneficiază de un spor pentru titlul ştiinţific de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care posedă titlul ştiinţific respectiv, care se plăteşte cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a solicitat acordarea acestuia„, se arată în proiectul de lege.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, dar a primit aviz favorabil din partea deputaţilor de la Comisia jurudică. Camera Deputaţilor este cameră decizională.

8.  36 deputaţi şi senatori au iniţiat o propunere legislativă privind unele măsuri de stimulare a învăţământului profesional, universitar şi a cercetării ştiinţifice.

„Stimulentele fiscale se acordă şi întreprinzătorilor care încheie contracte pentru finanţarea unor proicte de cercetare-dezvoltare cu universităţi acreditate şi de institute de cercetare acreditare sau de cercetători independeţi care deţin titlul ştiinţific de doctor, pe baza contractelor de cercetare şi cu condiţia prezentării rezultatelor cercetărilor la finalizarea contractelor„, potrivit proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost respins de Senat. Camera Deputaţilor este cameră decizională.

9.  Doi deputaţi liberali, Raluca Turcan şi Boghicevici Claudia, au iniţiat o propunere legislativă, potrivit căreia statul român să finanţeze  programul „Şcoală după şcoală” pentru elevii de până în clasa a IV-a.

„Statul finanţează programul „Şcoală după şcoală” pentru elevii de până în clasa a IV-a, ai căror părinţi solicită acest serviciu, printr-un tichet în valoare de 0,4 ISR lunar/copil, respectiv 200 de lei. Tichestul are scop exclusiv educaţional, este netransferabil altor beneficiari, iar şcolile sunt cele care decontează serviciul. Părintele legat optează pentru acest tichet în scris, individual pentru fiecare copil, la sfârşitul fiecărui an şcolar sau la momentul înscrierii copilului la şcoală. Valoarea tichetului va fi actualizată şi indexată anual, prin hotărâre a Guvernului, cu rata inflaţiei„, se arată în proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor şi înaintat la Senat, acesta fiind cameră decizională.

10.  Mai mulţi deputaţi au iniţiat o propunere legislativă prin care profesorii să primească stimulente financiare.

„Personalul didactic beneficiază de un fond de stimulare de 2,5% din fondul lunar de salarii.  Constituirea fondului se face la nivel de unitate de învăţământ, iar stabilirea beneficiarilor se face de către consiliul de administraţie.

Pentru personalul didactic, în caz de deces, se acordă celor îndreptăţiţi un ajutor de deces în cuantum de cinci salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurărilor sociale de stat„, se arată în proiectul de lege.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat şi trimisă la Camera Deptaţilor pentru dezbatere, care este şi cameră decizională.

11. Nouă senatori liberali au iniţiat un proiect de lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr.49 / 1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război.

Potrivit proiectului de lege adoptat de Senat, „invalizilor de război, veteranilor de război şi văduvelor de război li se acordă o indemnizaţie după cum urmează:

• invalizilor de război (296 de lei lunar, pentru marii mutilaţi şi cei încadraţi în gradul I de invaliditate; 264 de lei lunar, pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate; 224 de lei, pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate)
• veteranilor de război: 184 de lei lunar
• văduvelor de război, dacă nu s-au recăsătorit: 184 de lei lunar„.

Proiectul de lege se află pe ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor. Camera Deputaţilor este cameră decizională.

12. Potrivit unui alt proiect de lege, femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin trei copii, pot beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare.

„Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin trei copii, până la data de 01.10.1990, şi i-au crescut până la vârsta de 10 ani, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare după cum urmează: cu un an, pentru trei copii şi cu doi ani, pentru patru sau mai mulţi copii.

Reducerea vârstei de pensionare nu poate fi cumulată cu o altă reducere prevăzută de prezenta lege sau legile speciale. Vârsta de pensionare redusă nu poate fi mai mică de 55 de ani„, se arată în propunerea legislativă.

13. Parlamentarii propun un alt proiect de lege, prin care familiile în care soţul şi soţia nu îndeplinesc stagiul minim de cotizare să  primescă o pensie pe familie.

„În familiile în care soţul şi soţia nu îndeplinesc stagiul minim de cotizare se va acorda o pensie pe familie. Atingerea stagiului minim de cotizare se va realiza prin cumularea stagiilor de cotizare ale celor doi soţi„, se arată în proiectul de lege.

Alocaţie de 200 de lei pentru copii

34 de senatori au iniţiat o propunere legislativă pentru modificarea art.3 alin.(1) din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată.

Potrivit proiectului de lege, „cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte la valoarea de 200 de lei, începând cu 1 ianuarie 2015„.

Proiectul de lege a fost respins de către Senat şi a fost trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, aceasta fiind şi cameră decizională.

Tot un proiect de lege pentru modificarea legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii a fost depus de 61 de senatori şi deputaţi.

Potrivit proiectului de lege, „alocaţia de stat pentru copii se acordă şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal, profesional sau în centrele de educaţie incluzivă, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora, dar cel mult până la împlinirea vârstei de 26 de ani„.

Mail mult, „tinerii care repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie de stat, cu excepţia celor care repetă anul din motive de sănătate, dovedite cu certificat medical sau cu certificat de încadrare în grad de handicap pentru cei din centrele şcolare de educaţie incluzivă„.

Iniţiativa legislativă a fost respinsă de Senat şi trimisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, care este cameră decizională.