Avertisment de la Bruxelles: „România nu are nicio şansă să intre în Schengen în 2024”

Eurodeputatul Eugen Tomac susţine că statul român a făcut cel puţin trei greşeli în 2023, evitând să întreprindă acţiuni care ar fi putut netezi drumul către aderarea la Schengen a României.

04 dec. 2023, 13:24
Avertisment de la Bruxelles: „România nu are nicio şansă să intre în Schengen în 2024”

România a ratat din nou intrarea în Schengen, iar anul viitor nu există aproape nicio şansă, deoarece prioritatea pentru statele membre sunt alegerile europarlamentare şi apoi alegerea unei noi Comisii Europene, afirmă luni, într-o postare pe Facebook, eurodeputatul Eugen Tomac, care acuză o serie de greşeli ale statului român şi ale reprezentanţilor săi de vârf.

Eurodeputatul din grupul Partidului Popular European din Parlamentul European (PE) reaminteşte că pe ordinea de zi provizorie de pe 17 noiembrie a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) figura un posibil vot privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, care lipseşte din documentul final adoptat pe 1 decembrie.

În ordinea de zi adoptată pe 1 decembrie figurează la activităţi nelegislative punctul „Decizie a Consiliului privind aplicarea deplină a prevederilor acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria” cu menţiunea „state of play”, respectiv discutarea stadiului în care se află dosarul.

Rareş Bogdan prevede intrarea României în Schengen: „Poziţia Austriei s-a schimbat radical. Se discută despre un consiliu extraordinar JAI pe 27 sau 28 decembrie”

„După votul umilitor dat anul trecut pe 8 decembrie, toţi decidenţii – Preşedinte, liderii PSD şi PNL, conducătorii de atunci şi de azi ai guvernului – au susţinut cu tărie că România va intra sigur în Schengen în 2023. Iată că se încheie anul cu ultimul Consiliu JAI şi observăm că România, cu cei 20 de milioane de cetăţeni români, este încă în afara frontierelor UE”, afirmă Tomac în postarea sa.

Eurodeputatul susţine că statul român a făcut cel puţin trei greşeli în 2023, evitând să întreprindă acţiuni care ar fi putut netezi drumul către aderarea la Schengen a României.

În primul rând, susţine Tomac, „Guvernul României trebuia să dea în judecată Consiliul Uniunii Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”. Eurodeputatul din grupul PPE este iniţiatorul unei acţiuni în nume propriu la CJUE împotriva Consiliului UE după decizia Consiliului JAI de anul trecut.

Apoi, afirmă el, România şi Bulgaria trebuiau să aibă o abordare comună în negocierile cu toate statele.

„Am mers pe strategii diferite în condiţiile în care votul se dă la pachet pentru ambele state. De aceea, votul Olandei împotriva Bulgariei este automat şi împotriva noastră. Miniştrii de interne din ambele state trebuiau să aibă o strategie comună şi să acţioneze unitar. Lipsa de coordonare în cele mai mici detalii i-a permis lui Nehammer (cancelarul Austriei, Karl Nehammer) să fie şi mai radical în poziţia absurdă împotriva României”, consideră Tomac.

În al treilea rând, el îl acuză pe preşedintele Klaus Iohannis că a fost „complet absent”.

„Şeful statului avea cel mai eficient instrument cu care putea schimba evoluţia acestui dosar de interes major pentru România. Este membru în Consiliul European, acolo unde trebuia să impună pe ordinea de zi acest subiect. Extinderea spaţiului Schengen nu mai este demult un subiect bilateral, ci o problemă europeană”, a mai afirmat el.

CTP, reacție acidă după fuga din țară a lui Cherecheș: ”În care Schengen tot vrem să intrăm?”

El susţine că „preşedintele (Traian) Băsescu a reuşit în 2012 să obţină o decizie a Consiliului European, iar România a avut un calendar de intrare în etape în spaţiul Schengen în cursul anului 2012”, dar acesta a fost anulat „din cauza loviturii de stat dată de PSD şi PNL”.

„Din păcate, am ratat din nou în acest an intrarea în Schengen, iar anul viitor nu există aproape nicio şansă, deoarece prioritatea pentru statele membre sunt alegerile europarlamentare şi apoi alegerea unei noi Comisii Europene. Cel mai probabil, contextul favorabil pentru a obţine o decizie politică unanimă se va putea realiza în 2025, pe timpul preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene”, a mai afirmat eurodeputatul.