Experții BNR avertizează că această situație riscă să împingă România spre un rating de țară nesigur, ceea ce ar însemna costuri mai mari de finanțare, devalorizarea monedei naționale și o scădere semnificativă a încrederii investitorilor străini.
În ultimii ani, statul român a adoptat o politică fiscală caracterizată prin creșteri constante de cheltuieli, fără o acoperire solidă în venituri proprii. S-au majorat pensii și salarii, s-au realizat angajări masive în sectorul public și s-au promis investiții care, în mare parte, au fost susținute din împrumuturi. În lipsa unor venituri suplimentare semnificative, această practică a condus la acumularea unei datorii considerabile și la o gaură tot mai adâncă în bugetul statului.
Oficialii Băncii Naționale semnalează că autoritățile au ignorat reguli cheie în gestionarea finanțelor publice. Una dintre aceste reguli este menținerea unui buget echilibrat, mai ales în perioadele de creștere economică, pentru a putea face față mai ușor recesiunilor. În schimb, România a ajuns să înregistreze un deficit bugetar de aproape 3% din PIB în primele patru luni ale anului, într-un context în care creșterea economică abia atinge 0,2% comparativ cu primul trimestru din 2024.
În paralel, Guvernul a decis creșteri succesive ale salariului minim, de trei ori în doar doi ani, punând astfel presiune suplimentară pe cheltuielile publice. Salariul minim brut a crescut cu 25%, de la 3.000 de lei în ianuarie 2023 la 4.050 de lei în prezent. Această decizie a avut efecte în lanț, generând automat creșteri în veniturile altor categorii bugetare.
Pensiile au reprezentat un alt factor major de dezechilibru. Mentalitatea conform căreia fiecare pensionar trebuie să primească echivalentul contribuțiilor sale nu reflectă realitatea sistemului actual. Pensiile sunt plătite în prezent din contribuțiile angajaților activi, iar raportul dezechilibrat dintre cei 4,5 milioane de pensionari și cele aproximativ 5,6 milioane de persoane angajate pune presiune uriașă pe bugetul asigurărilor sociale. Recalcularea pensiilor a generat cheltuieli suplimentare de sute de milioane de lei, bani acoperiți în bună parte din împrumuturi la dobânzi tot mai ridicate.
România se confruntă acum cu riscul de a pierde fonduri importante de la Comisia Europeană, din cauza nerespectării angajamentelor asumate. Autoritățile nu au îndeplinit peste 85% din reformele convenite, iar lipsa unei discipline fiscale stricte pune în pericol granturi nerambursabile și împrumuturi avantajoase oferite prin programe europene. Astfel, resursele externe devin importante pentru acoperirea deficitului și pentru menținerea funcționării statului.
Experții în fiscalitate atrag atenția că o reformă fiscală majoră este inevitabilă. Oricare ar fi măsurile adoptate de viitorul guvern, acestea vor avea un impact negativ asupra nivelului de trai al populației. Fie că este vorba de creșterea TVA sau a contribuțiilor sociale, efectul final va fi resimțit direct în buzunarul românilor și în costurile suportate de companii.
Fără o redresare fermă și o abordare responsabilă a politicilor bugetare, România riscă să alunece într-o zonă economică instabilă, cu efecte pe termen lung asupra populației și a mediului de afaceri.