Avertismentul BNR pentru toți românii cu bani în bănci. Alerta este valabilă pentru anul 2026

Banca Națională a României (BNR) a finalizat chestionarul celor mai mari bănci din România. Potrivit acestuia, băncile au identificat șase riscuri sistemice ridicate și cinci riscuri moderate pentru 2026. Deficitele gemene și fraudele cibernetice sunt văzute ca cele mai mari riscuri.
Alina Costache
06 feb. 2026, 11:39
Avertismentul BNR pentru toți românii cu bani în bănci. Alerta este valabilă pentru anul 2026

Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne reprezintă cel mai mare risc, evaluat la nivel ridicat. Instituțiile de credit au raportat o probabilitate de apariție ridicată, un impact potențial asupra sistemului financiar peste medie, acest risc intrând în categoria celor relativ dificil de gestionat, potrivit BNR, scrie Economica.net.

Deficitele gemene înregistrate de țara noastră (cel bugetar, respectiv cel de cont curent), coroborate cu estimările privind diminuarea creșterii PIB, sunt considerate de instituțiile de credit principalele vulnerabilități din economie, ce pot avea impact asupra calității portofoliului de credite. Cu toate că Executivul a întreprins pași semnificativi în ceea ce privește consolidarea fiscal-bugetară, în accepțiunea instituțiilor de credit, efortul trebuie să aibă continuitate pentru a putea stabiliza finanțele publice.

Riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare își păstrează poziția a doua în clasament ca importanță din perspectiva instituțiilor de credit respondente. Probabilitatea de apariție este alarmantă și în creștere față de martie 2025, cu un impact potențial peste medie și o capacitate de gestionare a riscului relativ dificilă.

Amenințările asociate atacurilor cibernetice, tot mai multe pe fondul inovațiilor din domeniul financiar, impun implementarea rapidă și constantă a măsurilor de securitate. Astfel, și îmbunătățirea educației financiare a populației capătă un rol cheie în prevenirea fraudelor de natură cibernetică.

Cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului bancar, reprezintă cel de-al treilea risc sisstemic identificat de bănci. Seria recentă de pachete de măsuri fiscale și reglementările privind taxarea suplimentară a sectorului financiar au provocat incertitudine și dificultăți în planificare pentru instituțiile bancare.

De asemenea, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este următorul risc sistemic ridicat identificat. Probabilitatea de apariție a riscului este într-o ușoară creștere, situându-se peste medie, impactul potențial asupra sistemului financiar fiind relativ constant, adică peste medie. Băncile consideră acest risc relativ ușor de gestionat.

O serie de factori afectează însă bonitatea companiilor, gen condițiile de piață, întârzierile încasărilor și majorarea costurilor. De pildă, în cazul sectorului agricol, seceta și concurența cu alți producători din Ucraina rămân surse de incertitudine.

Cel de-al cincilea risc ridicat evaluat este creșterea costului de finanțare din cauza majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii cursului de schimb cu efecte negative asupra capacității de plată a debitorilor, în special a populației și a IMM. Instituțiile de credit au evaluat în creștere probabilitatea de apariție a riscului, de la sub la peste medie, impactul potențial asupra sectorului bancar fiind tot peste medie, în timp ce riscul este consideratat relativ ușor de gestionat.

Ultimul risc ridicat identificat de bănci în cadrul acestui exercițiu este asociat reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluțiilor externe și/sau interne. Acesta a intrat în categoria riscurilor ridicate încă din exercițiul anterior, dar perspectivele s-au îmbunătățit ușor față de martie 2025.

Următoarele riscuri au un nivel moderat/gestionabil: riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public, atât din cauza expunerilor directe (de exemplu: titluri de stat, credite acordate administrațiilor centrale și locale), cât și a celor indirecte (de exemplu: creditele „Prima Casă”) urcă până pe locul șapte, cu două poziții mai sus față de martie 2025.

Riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială reprezintă cel de al optulea risc identificat ca importanță, având o probabilitate de apariție sub medie, În 2025, prețurile locuințelor din țara noastră au continuat să crească moderat în termeni nominali (4,7 la sută anual) însă, ajustate cu inflația, au înregistrat o scădere de 1,2%, plasând România printre puținele state europene cu dinamici reale negative.