Avertismentul specialiştilor. România printre cele mai datoare ţări din lume. Datoria publică a crescut în 8 luni cu 76 miliarde de lei

Cele 76,6 miliarde de lei împrumutate până acum în 2020 însumează o datorie mult mai mare decât cea pe care România o avea în 2008, anul de început al precedentei crize financiare, datorie care era de 66,6 miliarde de lei. Iar anul nu s-a terminat.

În 2009, datoria avea să urce cu 49 de miliarde de lei, până la 115,6 mld. lei, pe fondul crizei, în condiţiile în care creşterea economică a coborât de la 9% în 2008 iar deficitul bugetar cash a sărit de la 4,8% din PIB (5,4% pe ESA)  la 6,9% din PIB (9,1% pe ESA), spune zf.ro.

România s-a împrumutat recent la UE cu 4,1 miliarde de euro

Ţara noastră a primit de la Uniunea Europeana un împrumut în valoare de 4,1 miliarde euro la dobânzi avantajoase pentru susţinerea demersurilor autorităţilor române de protejare a cetăţenilor şi atenuare a consecinţelor socio-economice generate de pandemia de Covid-19, a anunţat vineri Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

România, în top 5 ţări cu împrumuturi uriaşe

De asemenea, România a intrat în topul 5 al ţărilor cu economie emergentă care au împrumutat cele mai mari sume pe piaţa internaţională. Sume mai mari au luat doar Emiratele Arabe Unite, Mexic, Arabia Saudită şi Indonezia.

Alte articole

Datoria României creşte ca Făt Frumos. A ajuns la peste 61% din PIB. Urcă şi rata creditelor neperformante

Datoria a crescut cu aproape 5.000 de lei pe secundă în 2026! România a depăşit pragul de 60% din PIB la datoria publică

„România a intrat în această criză economică și sanitară cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Datorită unor politici fiscale prociclice anterioare. Prin urmare, pentru a face față acestor cheltuieli necesare atât pentru combaterea crizei medicale, cât și pentru repornorirea economiei, sau pentru ajutoarea sectoarelor afectate de econimie, Guvernul trebuie să cheltuiască bani, foarte mulți bani. De aici, necesitatea de a face împrumuturi. Vedem că această criză medicală se accentuează, cu costuri suplimentare, atât medicale, cât pentru a ajuta secotarele economice. Ne vom aștepta la și mai multe împrumuturi”, a declarat analistul Adrian Codîrlașu, pentru Aleph News.