Avocatul Poporului se sesizează pentru o posibilă încălcare a dreptului la viaţă dintr-un ordin al lui Raed Arafat

„Instituţia Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu privind posibila încălcare a prevederilor art. 22 din Constituţie – dreptul la viaţă şi integritate fizică şi psihică şi a art. 34 – dreptul la ocrotirea sănătăţii”, potrivit unor solicitări către ministrul de Interne, Marcel Vela, şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, postate, vineri, pe site-ul AP.

Conform sursei citate, în ordinul nr. 74553 din 7 aprilie se prevede că articolul 1 din Ordinul comandantului acţiunii, secretar de stat, şef al DSU nr. 74527 din 23 februarie se modifică şi va avea următorul cuprins: „pe toată durata stării de urgenţă sunt suspendate internările pentru intervenţii chirurgicale, alte tratamente şi investigaţii medicale care nu reprezintă urgenţă şi care pot fi reprogramate din toate unităţile sanitare cu paturi publice şi private, precum şi consultaţii şi tratamente care pot fi programate sau sunt programabile în toate structurile ambulatorii, atât publice, cât şi private”.

Avocatul Poporului menţionează că în spaţiul public s-au vehiculat o serie de posibilităţi referitoare la unele boli, cum ar fi anevrismul de aortă sau cazurile oncologice, în cazul cărora o astfel de restricţie ar reprezenta un risc real.

Conform celor două solicitări ale Avocatului Poporului, explicaţiile date de organele oficiale în zilele de după adoptarea Ordinului oferă o interpretare prin care lasă la latitudinea medicilor decizia privind modul de aplicare a prevederilor, măsură ce va duce la „o interpretare neunitară a dispoziţiilor”, care va cauza „o serie de neregularităţi în sistem şi va obstrucţiona accesul egal al cetăţenilor la servicii de sănătate”.

Alte articole

Ilie Bolojan: „Vom depune la CCR argumentele în susţinerea celor patru măsuri contestate în pachetul de reformă administrativă”. Premierul o acuză voalat pe Renate Weber: „Este prima dată în ultimii trei ani când exercită prerogativa”

Raed Arafat, despre pregătirea pentru a face față situațiilor de urgență: Pregătiți-vă de ce e mai rău!

„Vă solicităm să ne oferiţi clarificări în ceea ce priveşte conţinutul Ordinului 74553/2020, mai exact interpretarea noţiunii de urgenţe medicale, în condiţiile în care aceasta ridică semne de întrebare atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi (…). Vă solicităm: să reveniţi asupra ordinului respectiv, în condiţiile în care şi incertitudinea cu privire la noţiunea despre ce este urgent şi ceea ce nu e urgent sau ce e reprogramabil sau nu poate conduce la mai multe pierderi de vieţi omeneşti decât în cazul COVID-19; să permiteţi managerilor, şefilor de secţie, precum şi medicilor care efectuează gărzi în spitale să nu refuze a oferi tratament pacienţilor care vin în spitale, pe motiv că nu există confirmarea sau infirmarea faptului că sunt pozitivi sau negativi COVID-19; să vă asiguraţi că toate unităţile sanitare au dotarea necesară pentru protecţia personalului medical”, a adăugat AP în cele două solicitări.
DSU a precizat, miercuri, că nu se închid spitalele publice sau private, nici ambulatoriile de specialitate ale spitalelor sau cabinetele medicale de specialitate, ci se suspendă acele activităţi medicale, consulturi sau tratamente care nu sunt obligatorii şi care pot fi reprogramate.

„Nu se închid spitalele publice sau private, nici ambulatoriile de specialitate ale spitalelor sau cabinetele medicale de specialitate, ci se suspendă acele activităţi medicale, consulturi sau tratamente care nu sunt obligatorii şi care pot fi reprogramate. Decizia amânării este luată pe baza analizei medicului curant de specialitate. Pentru fiecare pacient internat în spital sau consultat în ambulatoriu va trebui să existe o documentaţie medicală care să justifice, în mod obiectiv, necesitatea realizării actului medical, atât în cadrul unităţilor spitaliceşti cu internare, cât şi în cazul structurilor ambulatorii”, a menţionat DSU, într-o postare pe pagina de Facebook.

Citeşte şi: Dosar penal în cazul şpăgilor cerute la morga Spitalului Judeţean Suceava. Banii erau pretinşi pentru „eforturile” făcute