"Azerbaidjanul, în semn de bunăvoinţă, a decis unilateral încetarea ostilităţilor", a transmis Ministerul Apărării de la Baku, citat de Mediafax.
"Este vorba de un răspuns la apelurile internaţionale de încetare a focului", precizează instituţia, avertizând că armata azeră va riposta la atacuri.
Zeci de militari azeri şi armeni au murit în confruntările armate din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, în ceea ce este cea mai gravă criză din ultimele două decenii.
Armenia a anunţat că a pierdut 18 combatanţi în luptele din Nagorno-Karabah.
De partea cealaltă, 12 militari azeri au murit în confruntările cu separatiştii armeni.
Luptele au continuat în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică. Rusia, care alimentează cu armament ambele părţi, a reiterat apelul de încetare a focului.
Atât Azerbaidjanul, cât şi Armenia se acuză reciproc de iniţierea actualei serii de atacuri. Incidente similare au fost raportate în regiunea separatistă şi în martie.
Conflictul dintre cele două părţi a izbucnit la sfârşitul anilor 1980 şi a escaladat în război în 1991, soldându-se cu 30.000 de morţi până la acordul de încetare a focului, intrat în vigoare în 1994.
Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă în Azerbaidjan, este sub controlul separatiştilor armeni, care au propriul guvern şi surse proprii de finanţare.
Confruntările militare nu sunt un fapt neobişnuit în această regiune.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a îndemnat sâmbătă ambele părţi să înceteze atacurile.
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/09/medicii-trag-un-puternic-semnal-de-alarma-in-contextul-pandemiei-de-coronavirus-tinerii-sunt-predispusi-la-forme-grave-ale-bolii.jpg)
