Confruntările care au avut loc în apropierea liniei de încetare a focului în noaptea de vineri spre sâmbătă sunt "cele mai serioase și mortale de la acordul obținut în 1994, când conflictul a făcut deja 30.000 de morți", a declarat Francois Hollande într-un comunicat. Franţa este, alături de SUA şi Rusia, parte din echipa care negociază o soluţie pentru Nagorno-Karabah.
După ce a amintit că i-a primit pe președinții armean și azer la Paris în octombrie 2014, Hollande și-a reafirmat "angajamentul pentru o soluționare pașnică, în cel mai scurt timp posibil".
Anterior, președintele rus Vladimir Putin a cerut "celor două părți o încetare a focului imediată și reținere pentru a evita noi victime".
Înaltul reprezentant al UE, Federica Mogherini, de asemenea "a cerut oprirea imediată a luptelor și respectarea încetării focului", un apel repetat de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjoer Jagland, amintește France Presse.
Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, președintele în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a cerut beligeranților "să reia negocierile în cadrul Grupului de la Minsk".
Cel puțin 30 de soldați au fost uciși la granița Nagorno-Karabah în confruntări declanșate în noaptea de vineri spre sâmbătă între forțele azere și armene, cele mai grave de la sfârșitul conflictului între Erevan și Baku pentru controlul acestei regiuni separatiste.
Nagorno-Karabah, alipită Azerbaidjanului în epoca sovietică, a fost deja scena unui război ce a făcut 30.000 de morți și sute de mii de refugiați, în principal azeri, între 1988 și 1994. Regiunea este acum populată majoritar de armeni, amintește AFP.
În pofida semnării în 1994 a unui acord de încetare a focului, niciun tratat de pace nu a fost semnat.
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2018/03/18016107/1-alexandru-arsinel-probleme-grave-de-sanatate-face-dializa.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/09/hepta5049020-scaled.jpg)
