Forţele armate azere, conform comunicatului, „vor utiliza fără ezitare dreptul la forţă pentru eliberarea teritoriilor ocupate”, făcând referire la enclava Nagorno-Karabah şi cele şapte regiuni azere controlate parţial de armata armeană în calitate de aşa-numita „zonă de securitate”.

„Măsurile pe care le vom lua vor fi mai energice şi mai devastatoare decât cele din 2015, 2016 şi 2018”, a declarat Ministerul Apărarii, în legătură cu cele mai recente escaladări ale tensiunilor în regiune.

Alte Articole

Ungaria şi Polonia, ameninţate cu excluderea din planul de ...

Grecia a anunţat că prelungeşte lockdown-ul general. „Povara ...

Restricţii de călătorie în Italia, de Sărbătorile de Iarnă. ...

Conflictul din Nagorno-Karabah: Un obuz lansat de forţele armene a căzut în Iran

Cu o zi în urmă, ministrul apărării azer, general-colonelul Zakir Gasanov declarase că comandamentul şi trupele trebuie să fie pregătite să aplice o lovitură devastatoare inamicului pentru a elibera „toate teritoriile ocupate”.

Azerbaidjanul a efectuat săptămâna trecută importante exerciţii militare, foarte apreciate de ministrul apărări, dar condamnate de Armenia care le-a calificat drept „ofensive” şi o tentativă de a alimenta tensiunile în regiune.

Aceste declaraţii intervin în contextul absenţei oricărui progres în dialogul dintre Baku şi Erevan cu privire la conflictul din Nagorno-Karabah şi al recentelor alegeri în această enclavă, controlată de Armenia, desfăşurate la 14 aprilie.

La 21 mai, premierul armean Nikol Pashinián a mers în Nagorno-Karabah, unde a participat la ceremonia de învestitură a liderului autoproclamatei republici, fapt condamnat de către Azerbaidjan.

Conflictul armeano-azer datează din perioada sovietică, când la sfârşitul anilor ’80 teritoriul azer Nagorno-Karabah, locuit de o majoritate de etnici armeni, a cerut alipirea la Armenia vecină, după care a izbucnit un război care a provocat aproximativ 25.000 de morţi.

În cele din urmă, forţele armene au preluat controlul asupra Karabahului şi au ocupat vaste teritorii azere pe care le califică drept „zonă de securitate” în ideea de a le uni cu Armenia.

Azerbaidjanul susţine că o soluţie la conflictul cu Armenia implică în mod necesar eliberarea teritoriilor ocupate, cerere care a fost susţinută de mai multe rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, conform EFE.