În 2022, Klaus Iohannis îşi sărbătoreşte ziua în minivacanţa de Rusalii. Fiind o zi liberă, preşedintele României nu are niciun eveniment programat pe agenda sa.

„Klaus Iohannis este cel de-al patrulea președinte al României ales după Decembrie 1989. Membru al unei vechi familii de sași transilvăneni, Klaus Iohannis s-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la un liceu de prestigiu din Sibiu”, este prezentarea făcută președintelui pe site-ul Administrației Prezidențiale.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Lucian Bode, sesizare la nivelul Curții de Arbitraj PNL în ...

EXCLUSIV | Cristian Popescu Piedone: „Eu am băgat sămânța ...

Azi e ziua lui Klaus Iohannis. Când şi-a început cariera în politică

Klaus Iohannis a urmat școala germană din Sibiu, Liceul „Samuel von Brukenthal” din același oraș, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică din cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. În anul 1983, a început să profeseze ca dascăl la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar cinci ani mai târziu preda fizica, la liceul pe care îl absolvise. După Revoluția din 1989, a decis să rămână în România, la Sibiu, cu toate că părinții și sora sa au emigrat.

A intrat în politică în anul 1990, în momentul în care a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), formaţiune pe care a condus-o mai bine de 10 ani. La finalul anilor ’90, după 15 ani de predat, Klaus Iohannis ajunge în conducerea învățământului județean din Sibiu.

În anul 2000, Iohannis a fost desemnat candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului, pe care le-a câștigat cu peste 70% din voturi. Klaus Iohannis a continuat să reprezinte prima opțiune a sibienilor, câștigând patru mandate consecutive de primar.

În timpul celui de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis la Primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg. Când a plecat din fruntea Primăriei Sibiu, Klaus Iohannis a lăsat un oraș admirat la nivel european, cu șomaj aproape inexistent, curat, prosper și atractiv.

În 2009, Klaus Iohannis a fost desemnat candidat pentru funcția de premier de către o largă coaliție parlamentară. Chiar dacă planul nu s-a concretizat, politicianul sibian a devenit la acel moment o figură cunoscută.

În februarie 2013, s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL), fiind ales la scurt timp prim-vicepreședinte. Un an mai târziu, a fost votat președinte al PNL de Congresul formațiunii liberale și desemnat candidat pentru funcția de președinte al României. În tot acest timp, a fost unul dintre artizanii creării celui mai mare partid de centru-dreapta de după 1989.

Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales Președintele României, câștigând încrederea românilor cu o viziune – ”România lucrului bine făcut” – despre cum trebuie să evolueze țara noastră în următorii zece ani. Cinci ani mai târziu, Klaus Iohannis a candidat pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 2019, cu programul ”Împreună pentru România Normală”.

La scrutinul din 24 noiembrie 2019, a câștigat alegerile cu 66,09% din totalul voturilor valabil exprimate.

Citeşte şi: Victor Ponta: „Inflația nu a fost produsă de Putin sau România, ci de FED (SUA) și Banca Europeană, care au printat bani” | EXCLUSIV

Câte case are Klaus Iohannis

Președintele României deține, împreună cu soția sa, Carmen, trei apartamente și trei case în Sibiu. În perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale din 2014 a izbucnit un scandal legat de modul în care Klaus Iohannis ar fi dobândit bunurile imobiliare deținute. La acel moment, mai multe publicaţii au scris despre controversa privind retrocedarea unui imobil care, în momentul de față, nu se mai află în proprietatea președintelui.

Potrivit Fanatik, în 1999, soții Iohannis, împreună cu familia Baștea, obțin retrocedarea parterului unui imobil din apropierea centrului orașului Sibiu. Apoi au cerut în instanță și retrocedarea celor două etaje de deasupra parterului, însă unul dintre proprietarii care cumpărase de la stat apartamentul în care locuia a dat în judecată cele două familii, susținând că retrocedarea inițială s-a făcut în baza unor acte false privind modul în care imobilul a fost transmis de-a lungul timpului prin moștenire. Astfel, Carmen Iohannis ar fi fost îndreptățită să moștenească doar o optime din acel spațiu.

În timpul anilor de procese, familia Iohannis a închiriat parterul clădirii către Banca Raiffeisen, iar banii din chirie au fost obținuți pentru achiziția altor trei locuințe care se află și acum în proprietatea președintelui. Familia Iohannis a pierdut definitiv procesul privind imobilul din str. Nicolae Bălcescu nr.29 în noiembrie 2015. Până atunci, președintele încasase de la bancă chirii care totalizau 320.000 de euro.

Chiar dacă după decizia definitivă a instanței, președintele a anunțat că va restitui banii pe care i-a primit din închirierea spațiului comercial, a rămas cu locuințele cumpărate din acești bani, locuințe care și acum îi aduc venituri consistente.

Citeşte şi: Nicușor Dan, dat în judecată de Toni Greblă, prefectul Capitalei. Care e motivul