Bani de la Guvern pentru închiderea minelor: 5000 de lei pentru reconversia profesională a unui miner în agricultor

În ultima şedinţă de Guvern, s-a adoptat o Hotărâre privind acordărea ajutorului de stat pentru „facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive” din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara – S.A., în insolvență, pentru anul 2023.

Actul normativ prevede acordarea unui ajutor de stat de 27,242 milioane lei. Din această sumă, 20,069 milioane lei vor fi alocate pentru mina Lonea și 7,173 milioane lei pentru mina Lupeni.

Totodată, se alocă fonduri de 186.000 lei pentru plățile compensatorii acordate unui număr de cinci salariați de la mina Lonea, cărora le încetează contractul de muncă, 60.000 lei pentru asigurarea serviciilor de reconversie profesională a unui număr de 12 salariați ai minei Lupeni.

Pentru recultivarea suprafețelor de teren din proximitatea minei se alocă 26,996 milioane lei, din care 19,883 milioane lei pentru mina Lonea, sumă ce va fi folosită pentru recultivarea unei suprafețe de aproximativ 463.322 mp și 7,113 milioane lei pentru mina Lupeni, sumă ce va fi folosită pentru recultivarea unei suprafețe de aproximativ 79.609 mp.

Alte articole

Bugetul pe 2026, în lucru sau în aer? Bolojan este acuzat că n-ar vrea să includă mărirea salariului minim!

Ordonanța concedierilor în administrația publică va fi contestată la CCR de Avocatul Poporului! ”Este în analiza noastră”

Minerii de la Complexul Energetic Oltenia, la un pas de o nouă tragedie. Două benzi de transport s-au prăbușit

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş a declarat miercuri că Guvernul are planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, pe care trebuie să-l ducă la bun sfârşit până în anul 2032, unde există un grafic pe care trebuie să-l respecte, cu capacităţile miniere pe care trebuie să le ţină în funcţiune. Potrivit ministrului, în programul pe care îl au, de 2,5 miliarde de euro, pe care l-a aprobat Guvernul Ciucă, este prevăzută crearea de locuri de muncă şi sunt, de asemenea, măsuri pentru eficienţă energetică, tocmai pentru a veni în sprijinul oamenilor şi a le oferi atât locuri de muncă, cât şi atragere de investiţii.

Marcel Boloş a arătat că în Guvern există acest plan de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, pe care trebuie să-l ducă la bun sfârşit până în anul 2032.

”Acolo există un grafic pe care trebuie să-l respectăm, cu capacităţile miniere pe care trebuie să le ţinem în funcţiune şi, uşor-uşor, producţia de lignit – de la 2,7 milioane tone pe an, cât avem acum – trebuie să scadă. Deci, noi nu facem decât să punem în aplicare planul de restructurare care, pe fond, duce la măsurile acestea de decarbonizare pe care noi ne-am angajat, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să le implementăm”, a spus ministrul.

”Noi avem trei documente importante pentru ceea ce înseamnă decarbonizarea. Avem Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care are deja termenul decembrie 2022, cu cei 660 megawaţi putere instalată, avem 2035, cu 1.400 megawaţi putere instalată şi mai avem 2032, diferenţa până la 4.590 putere instalată pentru scos din funcţiune. Acesta este primul document strategic. Al doilea este planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, care, pe lângă aceste măsuri pe care le-am menţionat, are şi această reducere graduală a extracţiei de lignit. În paralel cu planul de restructurare, noi avem măsurile din Programul Operaţional de tranziţie justă, în care nu lăsăm oamenii fără locuri de muncă”, a precizat ministrul Investiţiilor.

El a precizat că ”numai în acest program pe care îl au, de 2,5 miliarde de euro, pe care l-a aprobat în Guvern, este prevăzută crearea de locuri de muncă şi sunt, de asemenea, măsuri pentru eficienţă energetică, tocmai pentru a veni în sprijinul oamenilor şi a le oferi atât locuri de muncă, cât şi atragere de investiţii”.

Măsuri drastice anunțate de Guvern, după cutremurele din Oltenia: închirierea imobilelor cu „bulină roșie” devine interzisă
”Acesta e un plan de măsuri conjugat, cel care priveşte planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia şi Programul Operaţional de tranziţie justă. Şi mai avem al treilea document, care este Planul de Acţiune pentru tranziţie justă, care, în aceleaşi termene pe care vi le-am menţionat, de asemenea, presupune respectarea şi implementarea angajamentelor privind decarbonizarea. Deci, să nu ne speriem atunci când, spre exemplu, s-a luat o măsură precum a fost cea referitoare la defrişarea celor 106 hectare de teren, pentru că face parte din planul de restructurare şi capacitatea minieră Timişeni-Pinoasa e, dacă vreţi, acolo trecută că va fi în funcţiune până în anul 2025. Deci, sunt lucruri la care ne-am angajat pentru ceea ce înseamnă decarbonizarea”, a afirmat el.

Marcel Boloş a precizat că au în paralel de lucru la capacităţile noi de producţie de energie pe care va trebui să le pună în funcţiune, pentru că nu le pot uşor scoate din funcţiune. ”Trebuie să punem şi ceva în loc, pentru că sunt puteri instalate foarte mari pentru sistemul energetic al României. De aceea, cred eu că toate aceste măsuri şi decizii ale guvernului vin în acord cu lucrurile pe care ni le-am asumat la nivel european”, a spus ministrul.