Bani mai mulţi la salariu şi scutiri de impozit dacă lucrezi peste program în 2026, s-a schimbat legea

Austria te plătește mai mult dacă stai peste program. Angajații din această ţară care lucrează ore suplimentare vor beneficia, în curând, de o nouă formă de scutire fiscală, după ce Finanzausschuss-ul Consiliului Național a aprobat modificarea regimului de impozitare a sporurilor pentru aceste ore Măsura urmează să intre în vigoare chiar din acest an și aduce o relaxare fiscală semnificativă față de planurile inițiale ale guvernului.

Potrivit deciziei adoptate, sporurile pentru primele 15 ore suplimentare lucrate lunar vor fi scutite de impozit, în limita unui plafon de 170 de euro pe lună. Inițial, proiectul prevedea doar zece ore suplimentare neimpozabile, cu un plafon de 120 de euro, însă forma finală este considerabil mai generoasă pentru angajați.

Mesajul ministrului Muncii după ce o fabrică a fost amendată pentru că 295 de angajaţi munceau peste programul declarat: „Vom continua să combatem munca la negru”

Analiza realizată de serviciul bugetar parlamentar arată că această extindere a facilității fiscale va genera, în anul 2026, pierderi de venituri bugetare estimate la aproximativ 105 milioane de euro. Guvernul a ajuns la această formulă după negocieri intense în interiorul coaliției, decizia finală fiind luată la jumătatea lunii decembrie.

Alte articole

Codul Muncii 2026. Cine sunt angajații care beneficiază de 10 zile libere plătite, pe lângă concediul de odihnă. În ce condiții se acordă

Se schimbă legea, veşti bune pentru angajaţii care fac ture de noapte: spor de 25% sau program de muncă redus

Zi liberă de la muncă şi plătită în 2026, președintele a semnat decretul. Oamenii au ieșit în stradă de bucurie

Distribuția beneficiilor este însă dezechilibrată. Aproximativ 90% din volumul total al facilităților fiscale revine gospodăriilor din jumătatea superioară a veniturilor, iar aproape 40% ajunge direct la cei mai bine plătiți 10% dintre angajați. De asemenea, datele arată că circa 80% din avantajul fiscal revine bărbaților, care, în medie, lucrează mai multe ore suplimentare și au venituri mai mari.

Noua reglementare vine în contextul eliminării „progresiei reci” în anul 2023, când facilitățile pentru orele suplimentare au fost extinse temporar. În anii 2024 și 2025, plafonul a fost chiar mai ridicat: până la 200 de euro lunar pentru maximum 18 ore suplimentare, față de vechiul sistem care permitea doar 86 de euro pentru zece ore. Printre susținătorii menținerii unei facilități extinse s-a numărat și ministrul Economiei, Wolfgang Hattmannsdorfer.

DOCUMENT Subvenții de 1.250 de lei pentru tineri, la primul loc de muncă, timp de un an, ajutoare sociale doar unde nu sunt locuri de muncă, 1.000 de lei pe lună pentru femeile cu peste trei copii angajate, concediu creștere copil pentru bunici. Noile măsuri din programul de guvernare

Pe lângă modificările privind orele suplimentare, Finanzausschuss-ul a adoptat și o clarificare importantă legată de munca prestată în zilele de sărbătoare legală. Remunerația pentru aceste ore va fi tratată din nou ca spor salarial, nu ca venit obișnuit, scrie finanz.at.

Astfel, până la 400 de euro rămân neimpozabili, iar doar sumele care depășesc acest prag vor fi supuse impozitării. Potrivit serviciului bugetar, această revenire la practica administrativă anterioară va costa statul încă aproximativ 40 de milioane de euro anual, dar va aduce mai multă claritate juridică și va simplifica procesul de calcul salarial pentru companii.

Parlamentul a aprobat ziua de lucru de 13 ore în sectorul privat. Bonus pentru munca peste program

Parlamentul din Grecia a aprobat joi un proiect de lege introdus de guvernul conservator, ce poate prelungi ziua de lucru până la maximum 13 ore pe zi în sectorul privat. Reforma provocat reacții foarte dure din partea opoziției, dar și a sindicatelor.

Proiectul a fost aprobat de Parlamentul din Grecia grație voturilor favorabile ale partidului conservator Noua Democrație, condus de premierul grec Kyriakos Mitsotakis, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

Opoziția a votat împotrivă, cu excepția partidului de stânga Syriza, ce s-a abținut de la vot pentru a „nu legaliza prin votul său” această „lege monstruoasă”.

Citește și : Șoferii de SUV-uri vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar pentru parcări. Un oraș din Marea Britanie, pe punctul de a implementa schimbarea

Muncitorii din fabrici, casierii și personalul hotelier din Grecia ar putea, astfel, să lucreze mult mai mult după ce parlamentul elen a aprobat acest proiect de lege, țara urmând să devină primul stat membru al UE ce introduce o zi de lucru de 13 ore pentru sectorul privat.

Din cauza noii legi, Grecia a fost cuprinsă marți de o grevă generală, a doua din această lună. Ca urmare a protestelor, majoritatea transporturilor și serviciilor publice au fost paralizate.

„«Programul de lucru flexibil» înseamnă în practică «abolirea zilei de lucru de opt ore», distrugerea oricărui concept de viață familială și socială și legalizarea exploatării excesive”, a declarat sindicatul din sectorul public, ADEDY.

Potrivit noii legislații aprobate de parlamentul elen, angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, maximum 37,5 zile pe an, cu o limită maximă de 48 de ore pe săptămână, pe baza unei medii de patru luni și a unui număr maxim de ore suplimentare de 150 de ore.

Însă săptămâna de lucru de 40 de ore rămâne regula, iar orele suplimentare vor fi, în general, mai bine compensate, cu un bonus de 40%.

Citește și : O bonă de elită în Milano câștigă până la 5.000 de euro pe lună, însă cerințele depășesc standardele obișnuite ale meseriei

Potrivit proiectului de lege aprobat de parlamentul din Grecia, ziua de lucru de 13 ore trebuie să fie voluntară, iar niciun angajat nu poate fi obligat să lucreze ore suplimentare. Totuși, sindicatele au susținut că nu există o tradiție a inspecțiilor la locul de muncă, ceea ce îi avantajează pe angajatori.

Cu cât se plătesc în plus orele de muncă suplimentare în România. Ce păţesc angajatorii care nu respectă legea

În cazul în care un angajat muncește sâmbăta sau duminica, sau în zile de sărbătoare legală, legea stipulează că munca suplimentară trebuie compensată.

Conform Codului Muncii: „Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia”.

Dacă acordarea orelor libere nu este posibilă, angajatorul este obligat să plătească sporuri salariale pentru orele suplimentare. Legea specifică faptul că „în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază”.

Orele suplmentare se pot efectua în limita unui număr maxim

De asemenea, este important de menționat că legislația limitează numărul de ore suplimentare pe care un angajat le poate efectua anual. Legea prevede clar că „plata muncii se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic în scris, fără a se depăşi 360 de ore anual”. Aceasta înseamnă că angajații nu pot lucra un număr nelimitat de ore suplimentare, iar acestea trebuie aprobate în prealabil de superiorii ierarhici.

În plus, depășirea temporară a programului de lucru trebuie să fie compensată ulterior prin acordarea de timp liber: „Depăşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător”.

Consecințele nerespectării legii de către angajatori

Angajatorii care nu respectă aceste reglementări riscă amenzi substanțiale, iar nerespectarea obligației de a compensa munca suplimentară poate atrage sancțiuni din partea autorităților competente. Astfel, pentru angajați, este esențial să fie explicitate în contractele de muncă condițiile de compensare a muncii suplimentare, pentru a evita orice probleme ulterioare.