„Estimăm că se va aproba într-o formă convenabilă etapa a doua de sancţiuni legate de Federaţia Rusă şi vor fi discuţii legate de etapa a treia, dacă e oportună şi, dacă da, când îşi în ce condiţii. Etapa a doua se referă în principal la listarea demnitarilor ruşi, ucraineni şi crimeeni care sunt consideraţi principali actori ai anexării Crimeei de către Federaţia Rusă şi încălcării suveranităţii Ucrainei, şi, de asemenea, conturile, averile pe care le au în Europa”, a precizat preşedintele Traian Băsescu.

Şi cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că Uniunea Europeană va extinde lista cu personalități ruse și ucrainene proruse vizate de interdicția privind vizele și de blocarea bunurilor

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Traian Băsescu îl face praf pe Mircea Geoană. Îi pune la ...

Gabriela Firea, dezvăluiri despre cursa electorală. „S-a ...

”În Consiliul European care începe astăzi, șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană vor stabili sancțiunile etapei a doua decise în urmă cu două săptămâni /…/. Printre ele figurează o extindere a listei cu persoanele vizate de interdicția privind vizele și de blocarea bunurilor”, a declarat joi Merkel în Bundestag.

Criza din Crimeea este CEA MAI GRAVĂ AMENINŢARE pentru stabilitatea Europei

Liderii europeni vor încerca la Consiliul European, care se va desfășura joi și vineri la Bruxelles, să convină asupra unei riposte credibile în fața anexării Crimeii de către Rusia, dar nu pot să piardă din vedere că o nouă serie de sancțiuni împotriva Moscovei ar antrena represalii din partea acesteia, potrivit Agerpres.

Șefii de stat și de guvern ar putea decide anularea summitului UE-Rusia, programat pentru luna iunie în stațiunea balneară rusă Soci, dar este puțin probabil să meargă până la instituirea unor sancțiuni ce le-ar prejudicia interesele economice. De asemenea, este posibilă o lărgire a listei personalităților ruse și ucrainene proruse cărora le vor fi înghețate averile din UE și nu vor mai primi vize pentru spațiul comunitar, deși instituirea acestor sancțiuni împotriva unor astfel de oficiali la reuniunea de luni a miniștrilor europeni de externe a fost ironizată de Moscova.

Unele țări, precum Grecia, Finlanda sau Bulgaria, sunt dependente de gazele rusești. Franța nu vrea să piardă contractul de vânzare a două nave militare Mistral către armata rusă și avertizează că noi sancțiuni împotriva Rusiei vor conduce la represalii din partea Moscovei. În această ultimă eventualitate, ‘trebuie să ne asigurăm că impactul lor va fi împărțit echitabil’ între țările europene, afirmă un oficial francez citat de AFP. La rândul ei, Marea Britanie se teme că societățile ruse ar putea părăsi City-ul londonez. Germania, și ea mare importatoare de gaze rusești, a suspendat deocamdată un important contract militar cu Rusia.

Băsescu: Voi susţine ca Moldova să primească un orizont de timp garantat pentru intrarea în UE VIDEO

În același timp, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a avertizat miercuri la Washington că intervenția Moscovei în Crimeea face parte dintr-o ‘strategie globală’ a Rusiei, care ar putea interveni și în estul Ucrainei, dar președintele Barack Obama a exclus orice acțiune militară în Ucraina.

Cât despre reacția autorităților ucrainene, ele au decis introducerea obligativității vizelor pentru ruși și părăsirea Comunității Statelor Independente (CSI), această a doua măsură arătând intenția Kievului de a se îndepărta de sfera de influență a Rusiei. Într-un climat tot mai tensionat, guvernul de la Kiev a dat miercuri seară un ultimatum conducerii proruse a Crimeii să elibereze toți ostaticii ucraineni, printre care și comandantul forțelor navale ucrainene capturat de ruși în timpul ocupării unei baze militare. Ei au fost eliberați ulterior în cursul nopții.

În paralel, continuă ‘războiul fulger’ al Rusiei pentru ocuparea militară și politică a Crimeii. Detașamentele înarmate proruse, secondate de soldații ruși, continuă să preia controlul asupra bazelor militare ucrainene. Societățile ucrainene au fost naționalizate și grivna a fost înlocuită cu rubla, iar prima bancă ucraineană, PrivatBank, a anunțat încetarea completă a activității în Crimeea.