Lângă mormântul lui Saparmurat Niazov, unul dintre cei mai autoritari dictatori din lume, preşedintele şi-a facut de trei ori cruce.

Şef al statului, al armatei şi al Guvernului, fostul lider turkmen a fost ales preşedinte pe viaţă şi a luat multe măsuri controversate. A interzis baletul şi playbackul, machiajul pentru prezentatorii TV, i-a dat pâinii numele mamei sale şi a obligat toţi medicii să jure în faţa sa când şi-au început profesia.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Gabriela Firea a anunțat strategia de comunicare și planurile ...

Traian Băsescu, despre posibilitatea ca preşedintele Klaus ...

În plus, el a botezat un meteorit după numele său şi a redenumit lunile anului şi zilele săptămânii în funcţie de simbolurile naţionale. În 2006, dupa moartea lui Niazov, fostul său dentist, Gurbanguli Berdimuhamedov, ajuns vicepremier, i-a luat locul în fruntea statului turkmen.

După ce a vizitat mausoleul care-i poartă numele fostului preşedinte turkmen, Traian Băsescu s-a plimbat fără pantofi prin cea mai mare moschee din Europa Centrală. „E impresionantă. 10.000de credincioşi încap şi se pot spăla pe mâini 500 simultan. Şi pe faţă”, le-a spus Băsescu jurnaliştilor români care-l însoţesc în Turkmenistan.

Preşedintele României va trece şi pe la Monumentul Constituţiei, unde va planta un copac. Traian Băsescu a mai fost în Turkmenistan în 2009. Atunci, preşedintele român a plantat un pin.

Preşedintele Traian Băsescu a sosit, joi, la Ashgabat, capitala Turkmenistanului, unde face o vizită oficială joi şi vineri, la invitaţia preşedintelui Gurbangulî Berdâmuhamedov. Şeful statului român a declarat, la întrevederea cu preşedintele turkmen, că firmele româneşti Romelectro şi SIVECO sunt interesate să intre pe piaţa din Turkmenistan în domeniile construcţiilor energetice şi IT.

Traian Băsescu a mai spus că, pe lângă Romelectro şi SIVECO, sunt şi alte firme româneşti interesate să obţină contracte în Turkmenistan pentru furnizare şi mentenanţă de utilaj petrolier şi de extracţie a gazelor naturale, precum şi în privinţa securizării frontierei sudice cu Afganistanul a acestei ţări, după retragerea misiunii ISAF în 2014.

De asemenea, preşedintele turkmen a arătat că între cele două ţări este „o relaţie strategică”, iar intensitatea acesteia trebuie să se vadă şi în schimburile comerciale şi economice care nu sunt mulţumitoare, menţionând în acest context importanţa Comisiei mixte interguvernamentale.

Cei doi şefi de stat au menţionat că au discutat şi cooperarea în privinţa proiectelor de transport a gazelor naturale, precum şi despre realizarea coridorului de transport de marfă între porturile Constanţa şi Turkmenbaşi, de la Marea Caspică, care să lege această ţară de Europa. „România este o poartă a noastră către Uniunea Europeană”, a spus Berdâmuhamedov.

„Am reiterat importanţa deosebită pe care România o acordă dezvoltării coridorului sudic. Şi, în acest sens, considerăm că proiectul Nabucco armonizează perfect obiectivele strategiei energetice pe termen lung. În acest context, am apreciat, încă o dată, disponibilitatea Turkmenistanului de a se angaja ca furnizor de gaze naturale pentru piaţa europeană. În acelaşi timp, înţelegem perfect că Turkmenistanul are nevoie de certitudini legate de cantităţile ce pot fi furnizate pe piaţa UE”, a afirmat Băsescu.

„Am discutat despre posibilităţile de facilitare a obţinerii vizelor de intrare a agenţilor economici români care călătoresc în Turkmenistan în scop de afaceri. Am convenit că acest subiect poate fi discutat cu ocazia consultărilor pe linie consulară prevăzute de Planul de acţiune pe linie MAE în perioada 2013 – 2014”, a mai declarat Băsescu.

De asemenea, el a arătat că firmele româneşti au o tradiţie a prezenţei în Turkmenistan care ar putea fi redimensionată prin deschiderea de fililale în această ţară, pentru care România poate fi o poartă de acces pe piaţa UE.