Băsescu: Moldova nu poate fi stat tampon între Rusia şi NATO

„Nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO şi Federaţia Rusă sau UE şi Federaţia Rusă utilizând Republica Moldova. De altfel, cred că termenul este depăşit, având în vedere tehnologiile militare ale momentului. Cum vă imaginaţi că R.Moldova poate fi un tampon? Pentru ce? Doar pentru că pentru România are un număr de rachete pe teritoriul său? Nu”, a spus preşedintele Băsescu.

El a ţinut să răspundă astfel în conferinţa comună de presă cu omologul de la Chişinău, Nicolae Timofti, unei întrebări referitoare la posibilitatea pentru Republica Moldova de a deveni „un tampon”, în contextul amplasării scutului antirachetă în România şi prezenţa trupelor ruseşti în Transnistria.

Preşedintele Băsescu a reiterat că obiectivul strategic al scutului antirachetă este punerea în siguranţă a cetăţenilor din Europa de Sud-Est împotriva unor puteri emergente „cu vise de dezvoltare a armelor nucleare” sau a riscului ca grupări teroriste să intre în posesia unor rachete moderne cu rază medie de acţiune.

„Şi noi, şi Federaţia Rusă, avem aceleaşi interese cu privire la securitatea cetăţenilor noştri şi am impresia că la Moscova se înţelege tot mai mult că nimeni nu are în vedere ca elementele de scut antirachetă de pe teritoriul României, elemente care vor deveni operaţionale în 2015, vor pune sub semnul întrebării securitatea Federaţiei Ruse”, a spus preşedintele.

Alte articole

Oligarhul Vladimir Plahotniuc riscă 25 de ani de închisoare

Republica Moldova părăseşte oficial Comunitatea Statelor Independente (CSI), urmaşa URSS. Guvernul a aprobat proiectul de lege

El a adăugat că între Rusia şi UE pot exista numai dispute de natură economică, nu militară, iar ideea cu Republica Moldova ca un spaţiu tampon din punct de vedere militar trebuie uitată.

„Uitaţi ideea că Republica Moldova este în viziunea vreunui strateg ca un tampon între NATO şi Federaţia Rusă. Deci uitaţi de Republica Moldova ca tampon, Republica Moldova poate deveni ceea ce este România acum, un stat de frontieră al UE şi ne-am bucura ca Republica Moldova să devină pe termen mediu un membru al UE la frontiera acestei organizaţii. Deocamdată, România este stat de frontieră şi nu Republica Moldova. Ne dorim ca Republica Moldova să devină stat de frontieră al UE şi nu tampon. Între Federaţia Rusă şi UE pot fi numai dispute economice, dar uitaţi de posibilitatea ca vreodată între UE şi Federaţia Rusă să fie conflicte militare. Uitaţi de povestea asta, pentru că este nerealist să construiţi asemenea scenarii”, a concluzionat Băsescu.

Pe de altă parte, preşedintele Timofti a evidenţiat că „aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi grupări” şi a adăugat că speră să reuşească într-o retragere a trupelor ruse din Transnistria.

„Eu sunt de părere că noi o să reuşim, nu pot să vă spun când, dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica Republicii Moldova. Am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova, şi am avut discuţii sincere, deschise. După, dumnealui a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată în baza unor discuţii, a tratativelor şi a relaţiilor bilaterale. Eu sunt de părere că trebuie puse în aplicare mecanismele organelor internaţionale”, a spus preşedintele de la Chişinău.