Bătaie între şoferi pe Transfăgărăşan. Un conducător auto nervos a plecat cu un altul pe capotă VIDEO

Aglomeraţia de pe Transfăgărăşan a încins spiritele, astfel că s-a ajuns la scandal. Mai mulți șoferi s-au luat la bătaie în urma unui accident minor produs pe Transfăgărăşan. În urma conflictului spontan, un șofer a demarat având o persoană pe capotă. Apoi, aceasta a căzut, iar șoferul a fugit de la locul incidentului.

Accident grav în Vrancea: Trei tineri, de 14, 18 şi 19 ani, au murit după ce maşina s-a lovit de un copac

Se pare că cearta ar fi început după ce un șofer a încercat să execute o depășire, din cauza aglomeraţiei.  Întreaga șcenă a fost filmată, iar imaginile au fost postate pe Internet.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Bolojan pulverizează fosta alianță PSD-PNL si explică ruptura de social-democrați: „Nu au făcut nimic. Nu a fost o coaliție pentru reforme, pentru a face lucrurile mari, ci doar pentru funcții”

Ilie Bolojan pune pe masă scenariul anticipatelor în plină criză guvernamentală! Mesaj dur de la premierul demis: „PNL nu fuge de o astfel de ipoteză”

Accident cumplit în Suceava. Cinci persoane au fost rănite grav

Transfăgărăşan este una dintre cele mai frumoase căi rutiere din lume, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–1974, pe o lungime de aproximativ 91 km.

Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala cabană Cumpăna). Transfăgărășan trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, pentru construcția lui fiind necesară dislocarea mai multor milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit 6520 tone de dinamită[8], din care 20 de tone numai la tunelul Capra-Bâlea, precum și multe alte materiale de construcții.

Zona montană înaltă a DN7C este deschisă circulației rutiere în fiecare an doar de la 30 iunie până în 1 noiembrie, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, iar deszăpezirea lui este impractică; la aceasta se adaugă riscul căderilor de pietre și al avalanșelor.

Vara, restricțiile cuprind perioada de întuneric (orele 22:00-6:00), deoarece traseul este unul periculos, cu deosebit de multe viraje și curbe în ac de păr, fără să fie prevăzut cu elemente reflectorizante, iar riscul căderii în gol este deosebit de mare. Limita de viteză recomandată este de 40 km/h.

În timpul iernii, când Transfăgărășan este închis circulației rutiere, la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina de la cabana „Bâlea Cascadă”.