Beneficiile extrasalariale acordate angajatului, precum telefon, maşină, abonamente la sală sau clinici medicale – limitate

Dacă în prezent beneficiile extrasalariale nu sunt limitate, o măsură pregătită acum prevede plafonarea acestora la cel mult 33% din salariul lunar al unui angajat.

22 iun. 2022, 09:34
Beneficiile extrasalariale acordate angajatului, precum telefon, maşină, abonamente la sală sau clinici medicale – limitate

O modificare a legislaţiei fiscale pentru limitarea beneficiilor extrasalariale acordate angajatului, precum telefon, maşină, abonamente la sală sau clinici medicale, a fost introdusă pe lista mai amplă de măsuri fiscale pregătite de către autorităţi.

Dacă în prezent beneficiile extrasalariale nu sunt limitate, o măsură pregătită acum prevede plafonarea acestora la cel mult 33% din salariul lunar al unui angajat.

Câţi bani au cheltuit românii pe vacanţe în străinătate anul acesta. Suma este de două ori mai mare decât aceeaşi perioadă a anului trecut

Autorităţile vor să combată, astfel, practica utilizată de unii angajatori de a oferi un salariu mai mic în cadrul unui pachet salarial care conţine diverse alte beneficii, precizează Profit.ro.

Printre beneficiile vizate sunt telefonul şi maşina pe care le pune la dispoziţie angajatorul, abonamente precum cele la sală şi clinici medicale private, eventuale cheltuieli pe care angajatorul le suportă pentru angajat.

PENSII 2022. Bani mai puţini în conturi pentru 8 milioane de români

Aceasta se alătură unui grup de măsuri agreate în principiu de către liderii coaliţiei de guvernare, printre care restricţionarea unor activităţi pe microîntreprindere, cum sunt cele de consultanţă, impozitarea dură a câştigurilor din jocuri de noroc, reducerea facilităţilor acordate în construcţii, agricultură şi industria alimentară, schimbări la venituri din alte surse decât salariile, majorarea TVA la băuturile cu conţinut ridicat de zahăr, precum şi schimbarea impozitării imobilelor, creşterea accizelor şi limitarea scutirii acordate persoanelor fizice la vânzarea de proprietăţi imobiliare.

Impozite pe proprietate mai mari din 2023, scade plafonul de taxare a IMM-urilor, TVA mai mare pentru HoReCa și răcoritoare

Locuitorii din marile municipii vor plăti un impozit pe proprietate majorat de anul viitor, susțin surse din Coaliție. Decizia a fost luată de PSD, PNL și UDMR, iar modificarea va apărea ca o hotărâre de la „centru”, prin modificările aduse Codului Fiscal, nu ca decizie a autorităților locale.

„Primarii ne-au implorat să majorăm impozitele, ne-au rugat pe toate căile, pe toate canalele. Nu vor să își asume ei mărirea”, a declarat pentru Europa Liberă un lider prezent la ședințele Coaliției. Legea în vigoare prevede că autoritățile locale pot stabili o cotă de impozit pe proprietate cuprinsă între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă a clădirii, dar cele mai multe consilii locale au decis să aplice pragul inferior, pentru a nu nemulțumi populația.

Dacă decizia majorării se ia la București, primarii vor putea avea o justificare în fața electoratului și nu vor putea fi acuzați că au majorat impozitele locale pe proprietate.
Potrivit surselor citate, impactul bugetar va fi de 4 miliarde de lei, bani care vor rămâne în teritoriu. Ca procent național, majorarea impozitelor pe proprietate va fi de peste 60% în marile orașe. Nu vor exista diferențe de impozitare pentru cei care dețin o singură locuință și cei care au mai multe imobile.

„Cine plătește acum un impozit de 400 de lei, va plăti 600 – 700 de lei. Impozitarea proprietăților se va face din 2023 în funcție de grila notarială până se va ajunge la digitalizarea ANAF și se poate folosi un sistem mai exact. E singurul sistem de referință pe care l-am găsit”, au dezvăluit surse din Coaliție pentru Europa Liberă.

Decizia PSD, PNL și UDMR vizează și alte modificări la Codul Fiscal.

„TVA-ul crește de la 9% la 19% la băuturile cu zahăr, gen Coca Cola și Pepsi. La HoReCa [acronim pentru industria ospitalității: Hoteluri, Restaurante, Cafenele n.r.] era TVA 5%, iar la raft TVA-ul era de 9%. Nu era normal, va crește la HoReCa. La IMM-uri ne-am înțeles pe impozit 1%, un salariat, 500.000 de euro”, au precizat sursele citate.

Coaliția a decis astfel scăderea pragului de impozitare pentru IMM-uri, deoarece în legea actuală se puteau încadra în această categorie microîntreprinderile care nu au depășit venituri de peste 1 milion de euro. Impozitul a rămas de 1%, dar veniturile cumulate într-un an nu mai pot depăși, după ce noile modificări se vor aplica, cuantumul de 500.000 de euro.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, a recunoscut că impozitarea proprietății urmează să fie făcută în 2023, conform grilei notariale, în funcție de valoare. „Nu am făcut eu grila notarială”, a adăugat liderul PSD.

Ce s-a angajat România în fața UE. Cristian Ghinea: Impozitele nu cresc din cauza PNRR
Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea (USR), susține că în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu există obligația majorării impozitelor pe proprietate din 2023.

„În timpul negocierilor cu Comisia Europeană am avut multe solicitări din partea primarilor, în special a celor de municipiu, în care voiau să creștem valoarea impozitelor pe proprietate. Este și o ipocrizie pentru că multe primării nu încasează impozitele la plafonul maxim”, a spus Ghinea pentru Europa Liberă.

El crede că primarii nu au curajul să le spună cetățenilor direct că impozitele pe proprietate ar trebui majorate și atunci țin impozitele la un prag scăzut.

„În PNRR nu avem o decizie de creștere, doar guvernul trebuie să facă propuneri. S-a pus problema să se plătească la valoarea de piață, dar nimeni nu știe cum să implementeze acest lucru. Ca să ai o valoare de piață trebuie să ai un indice de referință, nu se poate face peste noapte”, a explicat Ghinea.

Singurul jalon din PNRR prevede ca până în trimestrul IV din 2025 să existe un sistem informatic operațional pentru evaluarea proprietăților care fac obiectul impozitelor pe proprietate.

„Aceste valori se vor utiliza pentru a determina baza fiscală pentru impozitarea proprietăților în cazul în care această abordare va fi disponibilă”, se arată în jalonul PNRR.

Până la finele anului 2022, conform Planului, ministerul de Finanțe ar trebui să facă o analiză a sistemului fiscal din România „cu scopul de a formula recomandări pentru a se asigura că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile”.

Potrivit jalonului din PNRR, accentul se va pune pe eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, pe profit și pe contribuțiile sociale și pe impozitul pe proprietate.

„Sistemul statului, digitalizat, ar putea calcula după 2025 cât e valoarea de piață a unei proprietăți. Ministerul de Finanțe a cerut termenul acesta pentru pregătirea licitației. Pregătirea tehnică e importantă. Valoarea de piață sună bine, dar cum o stabilești până nu ai un sistem informatic și indici de referință? Nu poți. Nu este o cerință în PNRR să majorezi impozitele locale în 2023. Dacă se spune că e din vina PNRR, e o porcărie”, a afirmat Ghinea.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană și-a arătat îngrijorarea că statul român colectează prea puține venituri.

„Ne-am întâlnit cu primarii, ei ne spun creșteți impozitul pe proprietate, iar apoi nimeni nu are curajul să spună în spațiul public. Asta arată o fugă de răspundere. Nu se poate da vina pe PNRR. Primăriile sunt în mod covârșitor la nivelul minim de 0,08%. Decizia aparține Guvernului, nu e jalon în PNRR”, a dezvăluit fostul ministrul al Proiectelor Europene.

Cristian Ghinea spune că în România este un haos în domeniul proprietăților și al evaluării acestora. „Este o discrepanță mare, o gaură între ce știm că ar valora o proprietate și ce impozit se plătește la stat. Austriecii când au luat Oltenia au făcut un recensământ al oamenilor și proprietăților. E un principiu de bază al unui stat modern, nu avem cadastru, un sistem digital de înregistrare în cazul proprietăților, nu avem aproape nimic. E aproape haos. Haideți să facem un pas către un stat modern, să șim ce avem”, a spus Ghinea.

Ce prevede PNRR:

  • Din perspectiva impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a se dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice la sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată începând cu anul 2023.
    Revizuirea principiilor privind impozitul pe proprietate, în special în ceea ce privește diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcție de statutul proprietarului (persoană fizică sau juridică), vizează abordarea potențialului arbitraj între cele două sisteme de impozitare, aplicabile persoanelor fizice și persoanelor juridice, care obțin venituri din proprietățile imobiliare, precum și stabilirea automată a valorii impozabile a proprietăților supuse impozitelor locale.
    Obiectivul celei de-a doua măsuri este întreruperea practicii de folosire a unei baze impozabile care nu este legată de valoarea de piață.
    Ce spun primarii: vrem impozite mai mari, dar să le asume Guvernul

Mihai Chirica, primarul municipiului Iași (ales pe listele PNL), susține că nivelul de impozitare a rămas pentru clădiri la nivelul de 0,08%, pragul minim al impozitului pe clădiri.

În municipiu au crescut impozitele pentru terenurile care au rămas nefolosite, în special cele industriale, unde s-au demolat fostele clădiri și nu s-a construit nimic. Impozitul anual pentru un apartament cu două camere în municipiul Iași este sub 200 de lei, potrivit edilului.

„Ca să se dezvolte un oraș politica de impozitate nu trebuie să fie ridicată. Veniturile din impozit reprezintă până în 5% pentru municipiu. Trebuie aplicat un impozit progresiv pentru cei care dețin mai multe locuințe”, a afirmat primarul Chirica pentru Europa Liberă.
Edilul nu vede cu ochi buni majorarea impozitelor.

„După creșterea prețului carburanților, a energiei, a prețului la toate produsele nu trebuie să mai călărim și noi cetățenii”, a spus Mihai Chirica.
Secretarul general al Asociației Municipiilor din România, Viorel Dragomir (PSD), primar al Brăilei, susține că impozitul pe proprietate în municipiu este la valoarea minimă de 0,08%.

„Niciodată primarii în funcție și consilierii nu votează cu plăcere proiecte prin care se majorează taxele și impozitele locale. Acesta e adevărul. Dacă decizia vine de la București, primarii și consilierii vor spune că nu au avut încotro și totul a venit impus de la Guvern și creșterea aparține Guvernului”, a declarat primarul din Brăila, sud-estul României, pentru Europa Liberă.

El a atras atenția că nu se poate plăti același impozit pentru o locuință din centrul Capitalei și una din centrul Brăilei.

„Cetățenii nu cred că își doresc o majorare”, a subliniat edilul din Brăila.

Președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), Emil Drăghici, primar independent în Vulcana-Băi, județul Dâmbovița, susține că nu a fost informat de Guvern de posibile modificări în impozitarea proprietăților, ci dar de un reprezentant al Băncii Mondiale.

„Nu pot accepta ca valoarea de piață să fie stabilită de un organism privat pentru că acum impozitarea e făcută aiuritor. La clădiri egale avem valori diferite și impozit diferit”, a susținut președintele ACoR.

Potrivit acestuia, toți primarii tind să stabilească cote de impozitare spre pragul minim de 0,08%, dar toți vor „bani mai mulți”.

„Cetățenii vor investiții multe, dar să plătească cât mai puțin. Nu prea merge. E contradicție între a plăti puțin și a avea servicii de calitate. Primarii vor să fie drăgăstoși cu contribuabili”, a afirmat primarul. El propune ca Guvernul sau Parlamentul să stabilească un singur prag de impozitare, nu intervalul care este în prezent. „România are cel mai mic impozit pe proprietate din Uniunea Europeană”, subliniază președintele AcoR.


loading...
Partenerii noștri