PENSII 2022. Bani mai puţini în conturi pentru 8 milioane de români

Românii au mai puțini bani în conturile de pensie, deși au contribuit mai mult. Cel mai "bogat" cotizant are 1,5 milioane, cel mai "sărac" doar un leu. 

22 iun. 2022, 08:47
PENSII 2022. Bani mai puţini în conturi pentru 8 milioane de români

PENSII 2022. Patru milioane de români au plătit comisioane de 115 mil. euro în 2021 pentru ca 300 de angajaţi ai fondurilor de pensii Pilon II să le administreze economiile pentru bătrâneţe. Un român a plătit în medie un comision de 28 de euro către fondurile de pensii Pilon II. În tot acest timp, banii din conturile românilor cotizanţi la Pilonul II s-au diminuat în 2022.

Potrivit datelor ASF, cele şapte fonduri de pensii Pilon II numără circa 7 milioane de participanţi, dar anul trecut circa 4 milioane de salariaţi au avut virate contribuţii, diferenţa putând fi explicată de fluctuaţia locurilor de muncă.
Pensii 2022. Veşti bune pentru această categorie de români. Cu cât scade vârsta de pensionare

PENSII 2022. Activul mediu net, adică suma medie pe care un român o deține în contul său de pensie privată cu contribuție obligatorie (pilon II),  a scăzut cu 0,4% în primul trimestru din 2022 față de ultimul trimestru din 2021, până la 11.537 de lei, aceasta fiind prima scădere trimestru la trimestru înregistrată în istoria de 14 ani a sistemului, conform analizei Economica, bazată pe datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Față de primul trimestru din 2021, activul mediu net a urcat cu 9%, acest fapt datorându-se în principal creșterii contribuției, mai puțin performanței din investiții. Evoluția negativă din prima parte a acestui an vine în ciuda faptului că s-a înregistrat o creștere notabilă atât a contribuțiilor cât și a numărului de cotizanți. Concret, arată datele ASF, contribuția medie a urcat de la 204 lei în primul trimestru din 2021 la 217 lei în prima parte a acestui an, în timp ce numărul cotizanților a crescut la 7,85 milioane, de la doar 7,79 milioane în 2021, anunţă economica.net.

Explicația scăderilor ține de randamentele obținute de administratori din plasamente.  Așa cum Economica a anunțat deja, în primele trei luni din acest an, toți administratorii au înregistrat randamente negative, cu o medie a scăderilor de circa 7%, fapt care a făcut ca la finalul lui martie 2022 românii să aibă mai puțini bani în conturile de pensii decât aveau la finalul anului 2021.

Această evoluție, arată acum ASF, s-a văzut și în ratele de rentabilitate ale celor șapte fonduri de pensii private, care au înregistrat scăderi pe linie. În cazul anumitor administratori se pot observa scăderi de până la două puncte procentuale, adică peste 30% din rata totală de rentabilitate. Menționăm că rata de rentabilitate este definită de ASF ca ” diferența dintre valoarea unității de fond din ultima zi lucrătoare a perioadei și valoarea unității de fond din ultima zi lucrătoare ce precedă perioada respectivă, totul raportat la valoarea unității de fond din ultima zi lucrătoare ce precedă perioada respectivă”. În termeni mai simpli, această rată reprezintă plusul anual adus de administratori în cei cinci ani care preced data la care ne raportăm, în cazul nostru finalul lui martie 2022.

Iată evoluția rentabilității celor 7 fonduri, pe economica.net

PENSII 2022. Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a explicat recentcă randamentele obținute au scăzut ca urmare a scăderii cotațiilor pentru titluri de stat, principala formă de investiții utlizată de administratori. Această evoluție a fost determinată mai ales de izbucnirea războiului din Ucraina cu consecințele sale imediate, printre care creșterea accelerată a prețurilor și creșterea nevoii de finanțare a statelor.

Dacă există un cuvânt care să definească perfect piața pensiilor private, acesta este „concentrare”. Din toate punctele de vedere:  o singură bancă are rol de depozitar pentru peste 83% din activele sistemului, doar trei fonduri adună peste 70% din active și, nu în ultimul rând, 62% dintre active sunt deținute de doar 20% dintre participanți. Relevantă în acest sens este și diferența dintre cel mai mare și cel mai mic activ net. Conform ASF, cotizantul cu cea mai mare deținere avea, la finele lui martie 2022, 1,46 de milioane de lei în cont, în timp ce cotizantul cu cele mai mici active deținea doar un leu. Este drept că ASF nu precizează ce vechime au în sistem cei doi.

Pensii 2022. Cresc pensiile în România, dar scade numărul pensionarilor. Noile rapoarte INS pentru primul trimestru din 2022
Reamintim că, din 2008, toți românii angajați cu vârste până în 35 de ani intră automat în sistemul privat de pensii. Conform datelor oficiale, majoritatea celor nou intrați nu optează pentru un anume fond ci sunt repartizați automat, într-un sistem care ține cont de cotele de piață ale fondurilor. În acest context, dacă numărul românilor care își folosesc dreptul de o opta pentru un fond de pensii nu crește, concentrarea la vârf va fi și mai mare, în viitor. Persoanele cu vârste între 35 și 45 de ani pot și ele opta pentru a intra în sistem, fără ca participarea să fie obligatorie.

Menționăm că ne referim, mai sus, la vârsta la care participantul intră în sistem, în funcție de momentul primei angajări, nu la limite de vârstă până la care trebuie să cotizeze. Dreptul la pensie se naște fie în momentul în care cotizantul a atins vârsta legală de pensionare, fie când acesta din urmă iese la pensie pe caz de boală sau moare (caz în care moștenitorii săi vor putea încasa activul fie tot o dată fie eșalonat, pe maximum 5 ani). În prezent, 3,75% din salariile brute ale angajaților din România merg spre sistemul privat de pensii. Din 2024 ponderea va crește la 4,75%, dacă nu se schimbă nimic în legislație.


loading...
Partenerii noștri