„Acum câteva zile, Guvernul României a dat publicităţii, cu mare pompă, un raport al Corpului de Control al primului ministru «privind verificările efectuate în legătură cu încheierea, modificarea şi executarea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş». În acest context mi s-au adus trei acuzaţii: A. Că la data de 24.02.2009 contractul a fost modificat printr-un Protocol semnat şi de mine(?), deşi contractul iniţial a fost aprobat prin H.G. şi, ca urmare, nu putea să fie modificat decât tot prin H.G. Dacă s-ar fi dorit citirea corectă a întregului Protocol (are 13 pagini în limba română şi engleză, deci 6,5 pagini în limba română) s-ar fi putut constata că acesta începe astfel (pag.1, Preambul): «Părţile implicate în construirea şi administrarea Proiectului Autostrada Transilvania … s-au întrunit pentru a răspunde mai multor preocupări ale Beneficiarului şi ale Antreprenorului, inclusiv.» Protocolul se termină astfel (pag.13, pct.20): «Ca urmare a acestui acord, semnat de Părţile de mai jos, s-au convenit principiile administrării Contractului.» Nicăieri în cuprinsul Protocolului nu apare vreo menţiune legată de modificarea Contractului, ci numai înţelegeri între părţi privind modul cum se derulează contractul. Faptul că, în 2011, când s-a modificat contractul prin H.G. nr.943, s-au inclus unele înţelegeri stabilite prin Protocolul din 2009, arată că aceste înţelegeri au funcţionat corect timp de doi ani şi că s-a dorit, de ambele părţi, să fie stipulate şi în contract”, a explicat Radu Berceanu, potrivit Mediafax.

El a adăugat că o altă acuzaţie care i se aduce este că încheierea protocolului a avut drept consecinţă plata către Bechtel a sumei de 29.457.873,37 euro, care nu a fost certificată de către reprezentantul beneficiarului. „Drept argument se citează, trunchiat, din protocol. Paragraful respectiv, de la pag. 8, pct.(d), complet, este următorul: «Plata se va efectua pentru structurile care conţin fisuri, fără a se ţine cont de prezenţa acestor fisuri. Aceasta nu afectează responsabilitatea Antreprenorului privind orice defecte, în conformitate cu Contractul şi pentru orice remediere a acestora pe cheltuiala proprie, aşa cum este prevăzută în contract”, a arătat Berceanu.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

El a mai susţinut că din dorinţa de a termina, chiar şi o mică parte, din lucrările pe Autostrada Transilvania până la sfârşitul anului 2008 (alegeri parlamentare), conducerea Ministerului Transporturilor de la acea vreme a cerut accelerarea lucrărilor fără însă să şi plătească conform Contractului.

„Au instruit «reprezentantul beneficiarului» JV Egis Route Sceautorute – Egis BCEOM International să nu semneze în totalitate cererile de plată ale Antreprenorului invocând defecte minore sau, uneori inexistente, deşi Contractul prevedea un mecanism prin care, în cazul unei astfel de dispute, să se plătească restul lucrării iar pentru partea în dispută să se întrunească anumite comisii la termene prevăzute în Contract. Comisiile nu s-au întrunit sau s-au întrunit fără să ia decizii iar plăţile nu s-au efectuat pentru lucrările respective în întregime. Din acest motiv în Protocol s-au prevăzut clarificări privind rezolvarea disputelor”, a adăugat Radu Berceanu.

El a menţionat că prin protocolul din 24.02.2009 s-au deblocat lucrcările la Autostrada Transilvania fără a se plăti o mare parte din penalităţile şi dobânzile datorate conform contractului, s-a obţinut renunţarea la un avans de 30% din valoarea lucrărilor ce trebuia plătit în fiecare an până la 15 ianuarie şi care a creat în toţi anii anteriori mari probleme şi penalităţi, s-a mărit termenul de plată de la 25 la 35 zile; s-a stabilit ca 50% din sumele datorate să se plătească în lei (până la protocol, întreaga sumă se plătea în euro ceea ce e creat, permanent, mari dificultăţi s-a mărit termenul de garanţie a lucrărilor de la 24 la 30 luni în interiorul căruia orice defecţiuni apărute după recepţie trebuie remediate pe cheltuiala antreprenorului.

„Protocolul a fost prezentat în Guvern şi a fost apreciat numai pozitiv, fără nicio obiecţie. Din acel Guvern făceau parte şi 9 miniştrii PSD printre care şi dl. Victor Viorel Ponta – ministru pentru relaţia cu Parlamentul”, a adăugat Berceanu, arătând că datorită respectării de către ambele părţi a acestui protocol şi a programului de lucrări şi plăţi prevăzut în anexe, în noiembrie 2009 (la mai puțin de 9 luni de la semnare) s-a finalizat tronsonul de autostradă Turda-Gilău (vezi episodul de presă E. Boc – M. Badea cu penele)”.

El mai susţinut că, „din cauza unei miopii accentuate datorată supuşeniei faţă de stăpânul care le-a ordonat ce să găsească la acest «control», cei cinci semnatari ai actului de control nu au «văzut» cele semnalate mai sus, dar şi multe altele”.

Berceanu s-a referit la şedinţa de Guvern din 18 Noiembrie 2003 în care s-a aprobat OUG nr.120 pentru aprobarea demarării de către CNADNR a procedurii de negociere cu o singură sursă, cu firma Bechtel International Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire şi finanţare a Autostrăzii Braşov-Cluj-Borş.

În aceeaşi şedinţă s-a aprobat HG 1362 privind aprobarea contractării de către MTCT a unor credite externe, garantate de către MFP, destinate realizării Autostrăzii Braşov – Cluj – Borş şi tot în aceeaşi şedinţă s-a aprobat şi HG 1363 privind indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea, a mai spus Berceanu, arătând că, la o lună, a fost aprobată HG 1513 privind mandatarea CNADNR să semneze Contractul de proiectare şi construire a Autostrăzii Braşov-Cluj-Borş şi s-a semnat contractul de câteva sute de pagini.

„Realitatea, confirmată de angajaţii din vremea respectivă, este că Bechtel a adus un contract în limba engleză, care a fost cu greu tradus timp de trei săptămâni şi apoi a fost semnat. Aici, corpul de control nu s-a mai obosit să caute numirea comisiei de negociere sau procese verbale ale şedinţelor de negociere, care nici nu există”, a adăugat Berceanu.

El a mai spus că cei care au efectuat controlul „au muncit mult” încercând să constate şi o implicare a ministrului justiţiei Monica Macovei în renegocierea contractului din 2006, dar nu au reuşit.

Potrivit lui Berceanu, „controlorii politici” nu au observat că de partea juridică s-a ocupat „o tânără avocată, Simona Neagu, (…) onorariul pentru etapa de iniţiere fiind de 150.000 euro, onorariul pentru etapa de negociere – 500.000 euro, iar onorariul de urmărire 25.000 euro pe lună şi onorariul de succes de 0,2% din valoarea contractului de construire.

„Ar fi interesant de aflat ce a făcut d-şoara Neagu înainte de a da norocul peste ea (pe cine a avut profesor, prieten, etc.) şi mai ales ce a făcut după ce a devenit brusc atât de bogată! Acestea sunt câteva lucruri pe care mi le-am reamintit despre contractul Bechtel dar s-ar putea să îmi mai amintesc şi altele”, a mai spus Berceanu.

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, că Guvernul a sesizat deja DNA în legătură cu contractul cu Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania pentru că „este bine” să se ştie „din cauza cui nu s-a făcut această autostradă”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Întrebat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, dacă Guvernul va sesiza DNA în legătură cu nereguli din contractul cu Bechtel, Victor Ponta a declarat acest demers a fost făcut deja în baza rezultatelor unui raport de control.

„Am făcut-o deja. Am trimis rezultatele controlului şi aspectele de natură penală pe care noi le-am descoperit către DNA. Am vrut să încheiem o dezbatere care durează de foarte mulţi ani şi este importantă pentru Transilvania, de ce ceea ce am început în 2004 nu am continuat. Răspunsul este foarte multă ignoranţă şi rea-credinţă. Dincolo de trecut, e bine să ştim din cauza cui nu am făcut autostrada”, a spus Ponta.

Inspectorii guvernamentali arată în raportul încheiat la 27 noiembrie şi transmis vineri de Guvern, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat.

Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit iniţial la „valoarea corectă” şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întârziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu.

Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume.

Pentru crearea unei „aparenţe de legalitate”, a fost însă acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare înceerii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004.

Inspectorii îi acuză astfel pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro.

Inspectorii mai arată că în acrdul de modificare a fost extinsă cu un an perioada lucrărilor, ceea ce a majorat costul total cu cel puţin 12 milioane euro, ca rezultat al aplicării costurilor indirecte de capital cu un milion euro pe lună.

În raport se mai arată că, în 2009, contractul a fost din nou modificat de către fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu (PDL) şi directorul CNADNR Cristian Duică, doar printr-un protocol deşi era necesară măcar o hotărâre de guvern, ceea ce a avut drept consecinţe plata către Bechtel a 29,4 milioane euro, sumă necertificată de către reprezentantul beneficiarului, respectiv al dirigintelui de şantier. Suma includea şi contravaloarea lucrărilor care includeau vicii de calitate.

Ulterior, în 2011, printr-un memorandum al Guvernului care indica un cost total de 9,9 miliarde euro şi o economie, neargumentată însă, de 6 miliarde euro, Bechtel a mai primit încă 115 milioane euro pentru „soluţionarea pretenţiilor”.

În raport este prezentată şi o sinteză a majorării costurilor în perioada 2006-2011, arătându-se că suma de plată a fost ridicată de la 343,1 milioane euro la 695,7 milioane euro, pentru secţiunea 2B a autostrăzii şi de la 214,7 milioane euro la 509,6 milioane euro pentru secţiunea 3C. Cheltuielile indirecte de capital pentru cele două secţiuni au fost majorate de la 28,8 milioane euro la 84 milioane euro.

Costurile de proiectare la secţiunea 2B au urcat de la 4,5 milioane euro la 5,6 milioane euro.

Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel, calculată iniţial la 2,2 miliarde euro pentru întreaga autostradă, a fost de 1,2 miliarde euro pentru doar 52 kilometri realizaţi, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii. Pe o distanţă de 60,5 kilometri, 15,7% din lungimea totală, lucrărle au fost doar începute, nu şi finalizate.

În raport se mai arată că reprezentanţii Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu au pus la dispoziţia Corpului de Control originalul contractului, iar acesta nici nu a fost găsit în pofida căutărilor la mai multe instituţii, fiind obţinute doar copii certificate. În final, la CNADNR a fost identificat un exemplat marcat „conform cu originalul”, în limba engleză, care ar fi originalul documentului aflat în posesia statului.

Inspectorii guvernamentali arată că, în urma controlului, au rezultat acte şi operaţiuni care pot întruni elementele constitutive ale unor fapte de natură penală săvârşite de foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei şi Radu Berceanu şi fostul şef CNADNR Cristian Duică, fiind sesizată astfel Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Raportul de control va fi trimis şi Serviciului Român de Informaţii (SRI), CNADNR, ministerelor Transporturilor, Finanţelor, Justiţiei, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Departamentului pentru Proiecte de Investiţii, Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei premierului şi Curţii de Conturi.